Anul 2009 a fost unul în care, atât la nivel naţional, cât şi local, mediul de afaceri a dat piept cu primele efecte ale crizei economico-financiare. Accesul mult îngreunat la credite, lipsa unor comenzi ferme pentru unii dintre agenţii economici locali au fost primele semnale de avertizare, venite din toate sectoarele de activitate. Din păcate, în scurt timp acestea au devenit strigăte de ajutor, pe care însă nimeni cu putere decizională la nivel central nu le-a auzit. Ba, mai mult, o găselniţă a Cabinetului Boc, în disperarea îndestulării bugetului de stat, a apăsat şi mai mult pedala de acceleraţie în drumul către falimente sau dizolvări ale firmelor locale: celebrul impozit forfetar. Tebuie să fim, totuşi, corecţi şi să admitem că această formă de impozitare a făcut şi o curăţenie în rândul firmelor pe care unii brăileni le-au înfiinţat doar ca să se ştie patroni. Una peste alta, ceea ce la început de an 2009 părea mai degrabă efectul precauţiei în aşteptarea crizei, s-a dovedit a fi prima lovitură de tun care a şubrezit malul industriei locale. Ca prim efect resimţit s-a înregistrat creşterea numărului de concedieri individuale sau colective, mai ales în sectorul privat. În mod curios, sectorul de stat nu s-a confruntat cu astfel de probleme, însă pe final de an, sub presiunea cheltuielilor bugetare enorme la capitolul salarii, Guvernul a impus ca regulă generală intrarea în concediu fără plată a tuturor bugetarilor, între 6 şi 12 zile, cu diminuarea aferentă a veniturilor.
"Laminorul" şi-a găsit colac de salvare în colaborarea cu "Mechel Târgovişte"
Anul trecut a început cu restructurarea de personal de la "Celhart Donaris". Din vestitul combinat nu mai rămăsese mai nimic funcţional, ultima activitate de producţie, cea de la fabrica de hârtie fiind sistată încă din toamna lui 2008. Societatea a notificat Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila că va proceda la concedierea în grup a 104 de persoane din cei 120 câţi avea la momentul respectiv. Una peste alta, a fost gongul de final în povestea cu începuturi frumoase a fostului Combinat de Celuloză şi Hârtie. Nici pentru uzina "Promex" anul 2009 nu a fost unul strălucit, dimpotrivă, a însemnat un declin accentuat la capitolul contractări de lucrări. Rămasă fără comenzi consistente, uzina s-a topit pur şi simplu, numărul salariaţilor fiind diminuat de la un trimestru la altul. S-a început cu pensionarea celor aflaţi la limita de vârstă, a urmat renunţarea la colaborările cu angajaţii pe perioadă determinată, apoi au venit concedieri individuale sub pragul disponibilizării, iar în final în două tranşe, pe sfârşit de an, au venit şi concedierile colective, două la număr. În final, au mai rămas ca salariaţi circa 600 de persoane, faţă de un colectiv de aproximativ 1.200 cât avea la început de an. Nici SC "Laminorul" nu s-a simţit prea bine anul trecut, cel puţin în prima parte a perioadei, când au apărut pauzele în activitatea de producţie. De altfel, societatea a început 2009 cu o pauză, iar o parte dintre salariaţi au intrat în şomaj tehnic, în timp ce alţii au fost chemaţi în continuare la muncă, însă doar pentru efectuarea unor lucrări de întreţinere, reparaţii sau investiţii. Producţia a fost reluată în campanii în funcţie de comenzile de lucrări primite, dar grosul lucrărilor a venit abia când s-a reuşit perfectarea unei colaborări cu "Mechel Târgovişte", care a trimis uzinei brăilene comenzi de procesare. Aceasta a fost formula prin care uzina s-a ţinut, cât de cât, pe linia de plutire. Totuşi, la capitolul rezultate, s-a observat panta descendentă: potrivit unui raport de activitate la finele primului semestru, societatea înregistrase o pierdere 24,2 milioane lei, faţă de 2,5 milioane lei la finele lunii iunie 2008. De vină era în mod evident criza economico - financiară globală, manifestată prin reducerea drastică a comenzilor de la beneficiarii interni şi externi, cât şi prin diminuarea considerabilă a preţurilor de vânzare a produselor realizate de societate, dictate de evoluţia preţurilor pe piaţa mondială a metalului.
Şantierul naval a redus colaborările cu subcontractorii
Şantierul naval nu s-a plâns de comenzi, dar încet, încet, pe parcursul lui 2009 a redus motoarele colaborărilor cu firmele subcontractoare. "STX Ro Offshore Brăila" SA a început anul 2009 cu un număr mediu de 2.177 salariaţi, în urcare faţă de anii precedenţi, dar cu o pierdere netă de 64 milioane lei. Partea plină a paharului este aceea că, fiind sub umbrela protectoare a unei multinaţionale de talia coreenilor de la STX, dar şi graţie eforturilor în plan local, managementul companiei a reuşit să tempereze ritmul în care se acumulează pierderile. De exemplu, la finele primului trimestru pierderea netă era de doar 4,2 milioane lei faţă de 17,04 milioane lei la finele perioadei similare din 2008. La semestru efectele au fost şi mai vizibile: pierdere de 1,29 milioane lei, în scădere de 22 de ori faţă de semestrul I din 2008. "Grupul din care facem parte nu a avut niciun fel de probleme cu renunţări la contracte, aşa cum au întâmpinat alte companii. Practic, toate navele pe care le aveam în construcţie au mers mai departe şi din punctul acesta de vedere a fost bine, pentru că într-o perioadă în care unii resimţeau din plin criza noi aveam comenzi şi aveam finanţare. (...) Suntem unul dintre cei mai importanţi actori pe piaţa de shipbuilding din România care a reuşit în acest an să încheie un contract foarte avantajos pentru construcţia a 3 remorchere, complet armate, pentru Marea Caspică, o piaţă care se va dezvolta în următorii ani. Aceste comenzi ne vor asigura o încărcare destul de bună pentru final de an şi începutul anului viitor, dar vor mai fi şi alte comenzi. În plan intern am reuşit, fără să disponibilizăm oamenii, să aplicăm măsuri de reducere a cheltuielilor. În ceea ce priveşte subcontractorii, am renunţat la o parte din colaborări pornind de la criterii cum ar fi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, respectarea termenului de livrare sau încadrarea într-un nivel de calitate acceptabil. Astfel am redus numărul de subcontractori cu care lucram, asta şi datorită încărcării, dar mai mult a fost o selecţie a colaboratorilor", a explicat Laurenţiu Rusinoiu, directorul general al "STX Ro Offshore Brăila" SA.
"Braiconf" a trecut la munca într-un singur schimb
După ani buni în care a înregistrat profit, pentru anul trecut datele problemei s-au schimbat, întrucât "Braiconf" a trecut pe pierdere. Aceasta după ce la finele primului trimestru din 2009 raportase profit de 0,9 milioane, faţă de 0,59 milioane în aceeaşi perioadă a lui 2008. La sfârşit de semestru compania a anunţat însă că a intrat pe roşu cu 0,516 milioane lei, faţă de 0,58 milioane lei profit la finele lunii iunie 2008. Ca o completare, şi cifra de afaceri a intrat la apă întrucât au scăzut de la 24,9 milioane lei în semestrul I din 2008 la 20,92 milioane lei în acest an. Aşa cum a explicat conducerea organizaţiei sindicale a salariaţilor companiei, administraţia a aplicat un plan de restructurare încă din 2008 de când, gradual, s-a trecut la lucrul într-un singur schimb. "Numărul de angajaţi s-a redus cu circa 300 de persoane, în urma acestui program, majoritatea ieşirilor fiind pe cale naturală, adică pensionări, transferuri. Doar o mică parte au plecat în urma concedierilor individuale, fie prin desfiinţarea unor posturi, fie din cauza neîndeplinirii indicatorilor de normă", ne-a declarat liderul sindical Mariana Dogărescu. De asemenea, sursa citată a explicat că, la capitolul comenzi şi asigurarea frontului de lucru, s-a înregistrat totuşi o scădere pusă pe seama comprimării pieţei din cauza crizei internaţionale.
În industria alimentară criza a fost mai blândă
Ca o privire de ansamblu în ceea ce priveşte dinamica numărului de antreprenori pe piaţa mediului de afaceri local se poate observa că, de la începutul anului 2009, lunar, câte 260 de firme au capitulat lovite de criză şi de obligativitatea de a plăti impozitul forfetar. De exemplu, la finele primului semestru, peste 1.500 de societăţi, adică de două ori mai mult decât în întreg anul 2008, anunţaseră întreruperea temporară a activităţii, deschiderea procedurilor de insolvenţă şi faliment ori ceruseră dizolvarea voluntară. Cele mai bune exemple că şi marii oameni de afaceri pot avea probleme ar fi falimentele declanşate la SC "Phoenix" administrată de familia Cibu, dar şi din grupul "Tazz" aparţinând familiei Caracostea.
Dar nu tuturor firmelor le-a mers prost, întrucât sectorul alimentar a fost mai puţin afectat de criză. Acest lucru devine evident dacă luăm în calcul topurile celor mai bogaţi români realizate de presa centrală de specialitate. În 2009, pentru al doilea an consecutiv, TOP Capital 300 cei mai bogaţi români, a răsturnat clasamentul avuţilor brăileni realizat de cei de la Forbes. Dacă TOP 500 al celor de la Forbes îl indica pe Gheorghe Caruz ca fiind cel mai bogat om de afaceri din Brăila, specialiştii de la Revista Capital au spus că Marin Moraru este marele câştigător. În linii mari, Topul celor de la Capital a diminuat averea lui Caruz de aproape 4 ori şi au crescut-o pe cea a lui Moraru de 3 ori. Practic, Marin Moraru ar avea o avere de 125 - 150 milioane euro, în timp ce pentru Caruz estimarea este de 75 - 78 milioane euro. Ca termen de comparaţie, potrivit estimărilor realizatorilor TOP 500 Forbes, Caruz ar fi proprietarul unei averi de 303 milioane euro, iar Marin Moraru - 52 milioane euro. Oricare ar fi ordinea, un lucru este evident: în comparaţie cu evaluările din 2008 sau 2007, se observă o creştere a valorii averilor celor doi exponenţi ai sectorului alimentar. De altfel, SC "Marex", administrată de Marin Moraru, nu a raportat probleme grave la capitolul comenzi. Aşa cum a explicat omul de afaceri livrările crescuseră anul trecut în comparaţie cu 2008. "Produsele noastre le livrăm în lanţurile de magazine şi hypermarketuri şi nu sunt probleme cu încasarea banilor. Avem însă probleme din cauza sistării creditării, ceea ce pentru firmă a însemnat oprirea programelor de investiţii. Practic, acest capitol a fost pus pe pauză, în aşteptarea unor condiţii favorabile", ne-a declarat sursa citată.
Două hypermarket-uri dintr-o lovitură
Tot anul trecut, Brăila a înregistrat primul eşec al unui retailer în domeniul complexelor comerciale care includ şi retailerul "Carrefour". Este vorba despre închiderea mall-ului "Armonia", situat pe şoseaua de centură a oraşului. Nefericitul eveniment s-a produs la nici un an de la lansarea mall-ului, cauza fiind una evidentă: criza. Practic, spaţiile din galeriile comerciale puse la dispoziţia întreprinzătorilor erau preponderent neocupate, iar brăilenii nu se prea îngrămădeau să treacă pragul mall-ului. În astfel de condiţii, dezvoltatorul imobiliar a decis suspendarea activităţii, reorganizarea şi reamenajarea spaţiilor cu promisiunea că va redeschide mall-ul în acest an sub o nouă formulă de prezentare. De asemenea, în toamna anului trecut şi retailerul român "PIC" a închis magazinul din Brăila, odată cu alte magazine din ţară. Cei de la "PIC s-au declarat copleşiţi de criză şi nevoiţi să aplice astfel de măsuri drastice pentru a putea trece peste perioada grea pe care o traversează retailul românesc. Au promis, totuşi, că după trecerea crizei, vor redeschide magazinul de la Brăila, aflat acum în conservare.
