Se împlinesc doi ani de când teatrul brăilean este mai sărac. Actorul, regizorul şi profesorul Bujor Macrin a decedat pe 28 martie 2013. Dispariţia lui a însemnat un gol imens în trupa Teatrului "Maria Filotti", dar şi în spaţiul artistic românesc.
Bujor Macrin s-a născut pe 13 mai 1942 şi a absolvit în 1966 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" din Bucureşti. Timp de aproape 45 de ani a îmbogăţit scena teatrului brăilean cu personaje legendare ca: Unchiul Vanea în "Tarara -Bumbia" de A.P. Cehov, Stavru în "Chira Chiralina", după Panait Istrati, Jupân Dumitrache în "O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale, Marchizul de Sade în "Madame de Sade" de Yukio Mishima, George în "Cui i-e frica de Virginia Woolf" de Edward Albee, Piotr Sorin în "Pescăruşul" de A.P. Cehov.
În cariera sa a jucat şi în numeroase filme precum: "Cei care plătesc cu viaţa" -1988, în regia lui Şerban Marinescu, "A unsprezecea poruncă" - 1990, în regia lui Mircea Daneliuc, "Cel mai iubit dintre pământeni" - 1992, regia Şerban Marinescu, "Această lehamite" - 2003, regia Mircea Daneliuc, şi "Legiunea străină" - 2006, regia Mircea Daneliuc. De asemenea, a semnat regia mai multor spectacole, între care se numără: "Vaniuşa cel viteaz", adaptare după un basm rusesc, "Feriţi-vă de femeile măritate" de Eugene Labiche, "Împărăţia soarelui" de Ion Bălăn, "Hangiţa" de Carlo Goldoni, "Acul cumetrei Gurton" de W.Stevenson, "Profesorul îndrăgostit" de Hermann Bahr.
Lui i se datorează mare parte din renaşterea teatrului brăilean după 1990, pentru că a îndrumat în această dificilă carieră, oficial sau informal, mulţi dintre actorii cu care "Maria Filotti" acum se mândreşte.