• consilierii municipali au aprobat, ieri, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an • este vorba despre 248.028.000 lei pentru funcţionare şi 342.741.000 lei pentru dezvoltare • primarul Marian Dragomir a ţinut să puncteze că 2019 este primul an în care banii alocaţi la dezvoltare depăşesc sectorul alocat pentru funcţionare • consilierii de opoziţie au avut o cu totul altă opinie discutând despre priorităţi, dar şi despre faptul că nici anul trecut banii de la dezvoltare nu au fost cheltuiţi în totalitate
Membrii CLM Brăila au aprobat, ieri, în cadrul unei şedinţe ordinare, bugetul de venituri şi cheltuieli al municipalităţii pentru anul 2019. Concret, aşa cum se ştie, bugetul este format din secţiunea de funcţionare şi secţiunea de dezvoltare. Potrivit raportului proiectului, pentru acest an, veniturile secţiunii de funcţionare au fost fundamentate la nivelul sumei de 248.028.000 lei, sumă care reprezintă şi volumul total al cheltuielilor acestei secţiuni (personal, bunuri şi servicii, dobânzi, subvenţii, transferuri curente între unităţile administraţiei publice, asistenţă socială, rambursări credite, alte cheltuieli, împrumuturi pentru instituţii etc). Pe scurt, impozitul pe profit este estimat pentru 2019 la nivelul sumei de 250.000 lei, iar pentru impozitul pe venit s-a prevăzut suma de 200.000 lei. Estimarea pentru cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit, conform Legii bugetului de stat pe 2019 este de 120.059.000 lei. Capitolul impozite şi taxe pe proprietate (o sursă importantă a bugetului local) a fost evaluat la 43.890.000 lei, din care, de exemplu: 15.500.000 lei impozit pe clădiri de la persoane fizice şi 16.670.000 lei impozit şi taxă pe clădiri de la persoane juridice, 5.500.000 lei impozit pe teren de la persoane fizice şi 3.190.000 lei impozit şi taxă pe teren de la persoane juridice. În ceea ce priveşte cheltuielile secţiunii de funcţionare, pentru autoritatea publică şi acţiuni externe a fost propusă suma de 38.639.000 lei, din care 28.600.000 lei doar cheltuieli de personal. Pentru alte servicii publice generale - 8.320.000 lei, pentru tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi - 1.683.000 lei; pentru ordine publică - 15.100.000 lei. La învăţământ a fost prevăzută suma de 15.385.000 lei; sănătate - 7.435.000 lei; cultură - 25.525.000 lei; asigurări şi asistenţă socială - 70.517.000 lei; locuinţe, servicii şi dezvoltare publică - 11.200.000 lei; protecţia mediului - 29.793.000 lei; acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă - 700.000 lei; transporturi - 22.200.000 lei.
Mai mulţi bani la Dezvoltare
Ei bine, la secţiunea de dezvoltare veniturile pe acest an au fost dimensionate, potrivit proiectului, la nivelul sumei de 286.741.000 lei, în timp ce cheltuielile au fost estimate la: 342.741.000 lei. Mai exact, 286.741.000 lei din veniturile secţiunii de dezvoltare şi 56.000.000 lei din excedentul anual al bugetului local. Pe capitole, banii pe dezvoltare în acest an se prezintă astfel: 9.392.000 lei pentru autorităţi publice şi acţiuni externe, 42.000 lei - alte servicii; 143.000 lei - ordine publică; 41.073.000 lei - învăţământ; 11.020.000 lei - sănătate; 3.932.000 lei - Cultură; 611.000 lei - Asigurări şi asistenţă socială; 29.906.000 lei - locuinţe, servicii şi dezvoltare publică; 3.244.000 lei - protecţia mediului; 237.520.000 lei - transporturi şi 8.856.000 lei - alte acţiuni economice.
Consilierii din opoziţie au criticat mai multe aspecte legate de bugetul pe anul 2019. PND-istul Bogdan Botea a ţinut să precizeze că din punctul său de vedere secţiunea de dezvoltare ar fi în contradicţie cu nevoile reale ale oraşului. Acesta a adăugat că foarte mulţi bani sunt la secţiunea “Recreere şi religie”, în timp ce accentul ar fi trebuit pus, din punctul său de vedere, pe infrastructura oraşului, că sunt foarte multe cheltuieli cu bunuri şi servicii, dar şi că nu există reabilitări de parcuri de joacă pentru copii.
În replică, primarul Marian Dragomir a ţinut să sublinieze că bugetul de anul acesta este mai mare în ceea ce priveşte secţiunea de dezvoltare, comparativ cu cea de funcţionare, spre deosebire de anii trecuţi.
“La bunuri şi servicii există creşteri doar la plata utilităţilor, în rest nu există creşteri. Sunt ferm convins că aţi remarcat că există excedent în anul trecut şi nu deficit. Deci bani care merg anul acesta doar pe secţiunea de dezvoltare. Cel mai important lucru este faptul că dacă în alţi ani la secţiunea de dezvoltare a Primăriei - şi vorbesc din vremea USL-ului şi până în prezent - era în jur de 22 - 28% din total buget, anul acesta pentru prima oară secţiunea de dezvoltare deţine un procent de 58% şi doar 42% pentru funcţionare. Am putea să spunem că secţiunea de dezvoltare este pentru prima dată dublată în acest an. La o primă vedere doar pentru străzile despre care se vorbea sunt alocate din fonduri europene, PNDL şi bugetul Primăriei Brăila 23.633.000 euro. Pentru parcări 1.457.000 euro. Pentru şcoli - 6.675.000 euro. O să vă contrazic şi în ceea ce priveşte parcurile de joacă. Primăria Municipiului Brăila a inclus în acest proiect de buget (...) 8 locaţii foarte importante”, a declarat Dragomir, indicând punctual locurile în care se vor realiza locuri de joacă pentru copii în oraş.
Consilierul PNL Adrian Tabarac a precizat că în ciuda declaraţiilor edilului-şef, chiar dacă aparent sunt mai mulţi bani dedicaţi sectorului Dezvoltare, în realitate lucrurile nu ar fi atât de roz, deoarece şi anii trecuţi au fost sume dedicate investiţiilor, însă nu s-au realizat foarte multe. Acesta a criticat şi proiectul Bulevardului Independenţei, precizând că din punctul de vedere al PNL-iştilor, ar avea probleme legate de faza DALI pentru că s-a făcut o sondare incorectă a zonei şi că municipalitatea ar risca, la fel ca la Bulevardul Dorobanţilor, viitoare corecţii din partea Uniunii Europene, dacă lucrurile nu se vor reanaliza. Primarul însă a explicat că la o şedinţă anterioară a CLM a fost prezent şi proiectantul care a dat asigurări că nu există probleme legate de studiu.
Proiectul bugetului a fost aprobat cu 17 voturi “pentru”, 6 voturi “împotrivă” din partea consilierilor PNL prezenţi şi 2 abţineri ale consilierului PND Bogdan Botea şi consilierului municipal independent Lucian Căprariu. De la şedinţă au lipsit liberalul Marian Fusea şi PSD-ista Cristiana Voineag.
