Statornicita in prima zi dupa Saptamina Luminata, sarbatoarea numita in popor "Pastele Blajinilor", "Pastele Mortilor", "Pastele Mici", "Lunea Mortilor" sau "Pastele Rohmanilor" este dedicata spiritelor mosilor si stramosilor trecuti la cele vesnice. Adevarat praznic al celor adormiti in Domnul, evenimentul nu este insemnat in calendarul crestin ortodox, el fiind o sarbatoare neoficiala, bazata pe traditie. Se crede ca, in aceasta zi, sufletele mortilor umbla slobode si ca acestia gusta din mincarurile pregatite de credinciosi. Cine nu da mortilor de pomana si nu serbeaza Pastele Blajinilor, se zice ca vin mortii noaptea si le cer de mincare.
De Pastele Blajinilor, credinciosii depun ofrande pe morminte, inalta rugi si dau de pomana petrecind, aievea, Pastele cu mosii si stramosii lor, prin intoarcerea spiritelor celor adormiti. Originea sarbatorii se pierde in negura vremilor, iar evenimentul are la baza invierea de obste, la a doua venire a Domnului, precum si cultul mortilor, promovat in Biserica Ortodoxa. "Sarbatoarea este legata de Invierea Domnului, pentru ca e vorba de invierea tuturor sufletelor. De aceea, nu spunem , ci . Sarbatoarea de azi face legatura intre Invierea Domnului si invierea celor adormiti, pentru ca Hristos . Cultul mortilor n-ar avea niciun sens fara Inviere", ne-a marturisit parintele consilier Gheorghe Stefan, de la biserica "Sf. Parascheva". Sarbatoarea este numita "Pastele Blajinilor", intrucit cei trecuti la cele vesnice mai sint numiti si "blajini" sau "rohmani", in functie de zona istorica. Dupa unii, blajinii se trag din copiii care mor indata dupa nastere si care, fiind suflete nepatate, ce salasluiesc pe "tarimul celalalt", se roaga neincetat pentru cei vii. Blajinii sint prezentati in genere drept fiinte miloase, devotate Lui Dumnezeu.
La Braila, Pastele Mortilor a fost prazmuit de mii de persoane. Cimitirele urbei s-au umplut de oameni, inca de la primele ore ale diminetii, fiind nevoie de prezenta politistilor de la Paza si Ordine si a politistilor comunitari, pentru a tine in friu puhoiul de oameni. Cei mai multi credinciosi au fost, ca de fiecare data, la Cimitirul "Sf. Constantin" si la Cimitirul "Sf. Maria" (Brailita). Tineri si virstnici, au aprins luminari la mormintele rudelor, au dat de pomana oua rosii si cozonaci si au scris pomelnice pentru pomenirea celor raposati. Altii, mai cu dare de mina, au dat de pomana bucate alese si sticle cu vin. Ici si colo, preotii rosteau numele mortilor sau cite o rugaciune, inconjurati de enoriasi. N-au lipsit cersetorii, vagabonzii si tiganii pusi pe "ciordit", unii dintre acestia balabanindu-se si borborosind vrute si nevrute, din pricina alcoolului. N-au fost insa incidente notabile, care sa necesite interventia politistilor.
De Pastele Blajinilor, credinciosii depun ofrande pe morminte, inalta rugi si dau de pomana petrecind, aievea, Pastele cu mosii si stramosii lor, prin intoarcerea spiritelor celor adormiti. Originea sarbatorii se pierde in negura vremilor, iar evenimentul are la baza invierea de obste, la a doua venire a Domnului, precum si cultul mortilor, promovat in Biserica Ortodoxa. "Sarbatoarea este legata de Invierea Domnului, pentru ca e vorba de invierea tuturor sufletelor. De aceea, nu spunem , ci . Sarbatoarea de azi face legatura intre Invierea Domnului si invierea celor adormiti, pentru ca Hristos . Cultul mortilor n-ar avea niciun sens fara Inviere", ne-a marturisit parintele consilier Gheorghe Stefan, de la biserica "Sf. Parascheva". Sarbatoarea este numita "Pastele Blajinilor", intrucit cei trecuti la cele vesnice mai sint numiti si "blajini" sau "rohmani", in functie de zona istorica. Dupa unii, blajinii se trag din copiii care mor indata dupa nastere si care, fiind suflete nepatate, ce salasluiesc pe "tarimul celalalt", se roaga neincetat pentru cei vii. Blajinii sint prezentati in genere drept fiinte miloase, devotate Lui Dumnezeu.
La Braila, Pastele Mortilor a fost prazmuit de mii de persoane. Cimitirele urbei s-au umplut de oameni, inca de la primele ore ale diminetii, fiind nevoie de prezenta politistilor de la Paza si Ordine si a politistilor comunitari, pentru a tine in friu puhoiul de oameni. Cei mai multi credinciosi au fost, ca de fiecare data, la Cimitirul "Sf. Constantin" si la Cimitirul "Sf. Maria" (Brailita). Tineri si virstnici, au aprins luminari la mormintele rudelor, au dat de pomana oua rosii si cozonaci si au scris pomelnice pentru pomenirea celor raposati. Altii, mai cu dare de mina, au dat de pomana bucate alese si sticle cu vin. Ici si colo, preotii rosteau numele mortilor sau cite o rugaciune, inconjurati de enoriasi. N-au lipsit cersetorii, vagabonzii si tiganii pusi pe "ciordit", unii dintre acestia balabanindu-se si borborosind vrute si nevrute, din pricina alcoolului. N-au fost insa incidente notabile, care sa necesite interventia politistilor.
