Vizita la nivel inalt, timp de doua zile, la Braila. Seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, a poposit miercuri si joi in judetul nostru, pentru a se informa cu privire la soarta proiectelor locale cu finantre europeana, care totalizeaza peste 6 milioane euro. Prefect, presedinte de Consiliu Judetean, primar s-au mobilizat, intrecindu-se in a creiona o imagine cit mai buna in fata inaltului oaspete. Cei doi l-au plimbat miecuri seara pe Jonathan Scheele in centrul istoric, la Biblioteca Judeteana, in Gradina Mare, la Casa memoriala "Panait Istrati" si la fostul Muzeu de etnografie, la Centrul Cultural Nicapetre, precum si la Centrul pentru revitalizarea textilelor traditionale, iar joi, au fost vizitate Scoala nr. 24, Grupul Scolar "Anghel Saligny", centrul de zi pentru virstnici al Fundatiei Pro Homini, amenajarea piscicola "Lutul Alb", si a fost inaugurat Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare Durabila.
Seful Delegatiei Comisiei Europene a declarat de la bun inceput
ca nu a venit la Braila pentru a face un audit, ci pentru a continua si dezvolta dialogul cu autoritatile locale, pentru a culege impresii cu privire la rezultatele proiectelor si a constata capacitatea de absorbtie. Dupa ce a vazut care este situatia in teren, el a parut multumit de stadiul proiectelor - cu exceptia celui vizind parcul industrial - si a facut citeva aprecieri favorabile, pe aceasta tema.
"Am apreciat in mod deosebit munca facuta la Biblioteca Judeteana. Se dovedeste ca aici, la Braila, sinteti capabili de a utiliza fonduri pentru a restaura corect obiective de patrimoniu. De asemenea, se dovedeste ca aveti o viziune integrata, cel putin in ceea ce priveste proiectul reabilitarii centrului istoric, si sper ca el va reda Braila circuitului turistic european. Greul de-abia acum incepe, si incurajez autoritatile locale sa pregateasca bine proiectul, pentru a evita intirzierile si problemele de implementare inerente unui proiect de infrastructura de asemenea dimensiune, mai ales cind e vorba de restaurarea cladirilor de patrimoniu. Gratie patrimoniului sau cultural impresionant, Braila poate fi in viitor un candidat serios la statutul de capitala europeana, macar din punct de vedere cultural", a spus Jonathan Scheele.
Pe de alta parte, acesta a declarat ca sint slabe sperante ca UE sa finanteze proiectul podului peste Dunare: "Evident, podul peste Dunare este un subiect foarte interesant, si, de fapt, este foarte curios, Romania nu are prea multe poduri peste acest fluviu, nu exista decit doua sau trei. E nevoie de mai multe, dar singura problema o constituie prioritatile. In ceea ce ne priveste pe noi, UE, incepem finantarile cu reteaua transeuropeana, iar Braila nu este inclusa in aceasta. De fapt, reteaua transeuropeana a fost conceputa in urma cu multi ani, si cred ca poate e momentul regindirii acesteia".
"Nu cred ca o vinatoare de vrajitoare ar fi utila"
Prefectul judetului, Nicolae Mitroi, a recunoscut ca la Braila s-a inregistrat si un esec, pe linia proiectelor cu finantare europenaa, acesta fiind legat de parcul industrial, ale carui lucrari stagneaza de luni de zile, si care trebuia sa fie terminat din noiembrie 2006. El a explicat ca, mai nou, se incearca pasarea motanului in curtea autoritatilor locale, care nu vor sa preia proiectul, dat fiind ca nu au bani sa-l duca la bun sfirsit: "Exista intentia din partea Guvernului de a transfera proiectul autoritatilor locale. Este foarte greu pentru noi sa putem absorbi acest proiect, in conditiile in care s-a sistat finantarea. Este vorba de circa 3 milioane de euro. In afara de asta, mai sint si niste observatii pe care Primaria le are cu privire la functionalitatea cladirilor respective. E vorba de niste hale care nu sint prevazute cu sisteme de ridicare, ca sa poata fi adecvate mai multor activitati. S-ar putea ca, pina la urma, sa fim pusi in situatia de a prelua parcul industrial, dar noi vrem sa punem niste conditii, sa fim sustinuti financiar in continuare, fie de la bugetul nostru, fie prin finantare europeana, si avem o oarecare teama in ceea ce priveste acest proiect. Pe de alta parte, nici nu putem sa ne dezicem de el, fiindca el creste in gradina noastra, chiar daca l-a plantat altcineva"
Seful Delegatiei Comisiei Europene a admis ca nici oficialii UE nu sint multumiti de ceea ce s-a intimplat cu parcul industrial. El a precizat ca nu se considera ca ar fi vinovate autoritatile, pentru acest esec, si nici macar contractorul: "Este o poveste care nu este multumitoare pentru nimeni, de fapt ce s-a intimplat nu este o problema a autoritatilor locale, care ar fi vinovate ca nu si-au facut treaba. A fost inceput proiectul pe un loc anume, si in perioada de constructie au aparut probleme de tasari. De fapt, singurele solutii tehnice erau foarte departe de contractul prevazut. Banii au fost cheltuiti, a fost corect, dupa contract, nu se pune problema cine este vinovat, problema a tinut de conditiile de teren. Este important sa avem o informatie clara despre situatia proiectului in noiembrie anul trecut, cind ar fi trebuit sa fie gata. Dupa aceea, este nevoie de a identifica noi surse de finantare, fie locale, nationale sau externe. Nu stim, deocamdata, care va fi situatia acestor cladiri care ramin zeci de ani in parasire, mai ales ca apare o deteriorare a acestora".
Primarul Constantin Cibu a fost de parere ca problemele de tasare sint doar un pretext, pentru a ascunde alte lucruri: "Am verificat tasarile de anul trecut, din vara, pina in prezent, si s-au incadrat in limite normale. Deci nu exista nici un fel de tasare, iar cine vehiculeaza ideea ca acest proiect ar fi un esec tehnic, incearca sa acopere ceva".
Jonathan Scheele a ramas la ideea sa, ca exista tasari care au facut imposibila continuare proiectului, in limita banilor si a perioadei de timp stabilite: "Noi nu am urmarit foarte strins acest contract, care a fost corect. Intirzierile au avut loc din cauza faptului ca, dupa un inceput bun in anul 2003, in martie 2004 au aparut probleme de tasare a terenului. Intirzierile erau o chestiune ce tinea de proiectarea facuta in teren, iar noi nu avem impresia ca este o problema cu contractorul, ci mai ales una de proiectare. Oricum, lucrarile au fost oprite, pina se va gasi o solutie. Chestiunea este ca singurele solutii tehnice viabile erau prea scumpe pentru contractul semnat, si nu exista posibilitatea de a le finanta, dar nici nu era suficient timp, pina la sfirsitul lui noiembrie 2006, cind proiectul trebuia incheiat. De aceea, consultantul ne-a recomandat sa punem punct contractului, pentru ca nu era posibil sa se finalizeze lucrarile, in timp util. Este evident ca trebuie gasite alte surse de finantare, daca acest parc va ramine fara sustinere din fonduri europene. Dar nu cred ca o vinatoare de vrajitoare ar fi utila, in acest moment". Intrebat fiind daca exista riscul ca Romania sa fie obligata sa returneze cele circa 3 milioane de euro, dat fiind ca proiectul a fost un esec, Jonathan Scheele, a raspuns ca nu poate spune exact acest lucru: "Va depinde care va fi rezultatul final, in privinta acestui proiect. Nu pot sa va spun in acest moment daca se va cere returnarea banilor. Trebuie facut intii un audit, sa se vada stadiul proiectului, la momentul noiembrie 2006, si de asta trebuie sa se ocupe Ministerul Intergrarii Europene si consultantul de proiect, dupa care se vor lua deciziile respective".
Seful Delegatiei Comisiei Europene a declarat de la bun inceput
ca nu a venit la Braila pentru a face un audit, ci pentru a continua si dezvolta dialogul cu autoritatile locale, pentru a culege impresii cu privire la rezultatele proiectelor si a constata capacitatea de absorbtie. Dupa ce a vazut care este situatia in teren, el a parut multumit de stadiul proiectelor - cu exceptia celui vizind parcul industrial - si a facut citeva aprecieri favorabile, pe aceasta tema.
"Am apreciat in mod deosebit munca facuta la Biblioteca Judeteana. Se dovedeste ca aici, la Braila, sinteti capabili de a utiliza fonduri pentru a restaura corect obiective de patrimoniu. De asemenea, se dovedeste ca aveti o viziune integrata, cel putin in ceea ce priveste proiectul reabilitarii centrului istoric, si sper ca el va reda Braila circuitului turistic european. Greul de-abia acum incepe, si incurajez autoritatile locale sa pregateasca bine proiectul, pentru a evita intirzierile si problemele de implementare inerente unui proiect de infrastructura de asemenea dimensiune, mai ales cind e vorba de restaurarea cladirilor de patrimoniu. Gratie patrimoniului sau cultural impresionant, Braila poate fi in viitor un candidat serios la statutul de capitala europeana, macar din punct de vedere cultural", a spus Jonathan Scheele.
Pe de alta parte, acesta a declarat ca sint slabe sperante ca UE sa finanteze proiectul podului peste Dunare: "Evident, podul peste Dunare este un subiect foarte interesant, si, de fapt, este foarte curios, Romania nu are prea multe poduri peste acest fluviu, nu exista decit doua sau trei. E nevoie de mai multe, dar singura problema o constituie prioritatile. In ceea ce ne priveste pe noi, UE, incepem finantarile cu reteaua transeuropeana, iar Braila nu este inclusa in aceasta. De fapt, reteaua transeuropeana a fost conceputa in urma cu multi ani, si cred ca poate e momentul regindirii acesteia".
"Nu cred ca o vinatoare de vrajitoare ar fi utila"
Prefectul judetului, Nicolae Mitroi, a recunoscut ca la Braila s-a inregistrat si un esec, pe linia proiectelor cu finantare europenaa, acesta fiind legat de parcul industrial, ale carui lucrari stagneaza de luni de zile, si care trebuia sa fie terminat din noiembrie 2006. El a explicat ca, mai nou, se incearca pasarea motanului in curtea autoritatilor locale, care nu vor sa preia proiectul, dat fiind ca nu au bani sa-l duca la bun sfirsit: "Exista intentia din partea Guvernului de a transfera proiectul autoritatilor locale. Este foarte greu pentru noi sa putem absorbi acest proiect, in conditiile in care s-a sistat finantarea. Este vorba de circa 3 milioane de euro. In afara de asta, mai sint si niste observatii pe care Primaria le are cu privire la functionalitatea cladirilor respective. E vorba de niste hale care nu sint prevazute cu sisteme de ridicare, ca sa poata fi adecvate mai multor activitati. S-ar putea ca, pina la urma, sa fim pusi in situatia de a prelua parcul industrial, dar noi vrem sa punem niste conditii, sa fim sustinuti financiar in continuare, fie de la bugetul nostru, fie prin finantare europeana, si avem o oarecare teama in ceea ce priveste acest proiect. Pe de alta parte, nici nu putem sa ne dezicem de el, fiindca el creste in gradina noastra, chiar daca l-a plantat altcineva"
Seful Delegatiei Comisiei Europene a admis ca nici oficialii UE nu sint multumiti de ceea ce s-a intimplat cu parcul industrial. El a precizat ca nu se considera ca ar fi vinovate autoritatile, pentru acest esec, si nici macar contractorul: "Este o poveste care nu este multumitoare pentru nimeni, de fapt ce s-a intimplat nu este o problema a autoritatilor locale, care ar fi vinovate ca nu si-au facut treaba. A fost inceput proiectul pe un loc anume, si in perioada de constructie au aparut probleme de tasari. De fapt, singurele solutii tehnice erau foarte departe de contractul prevazut. Banii au fost cheltuiti, a fost corect, dupa contract, nu se pune problema cine este vinovat, problema a tinut de conditiile de teren. Este important sa avem o informatie clara despre situatia proiectului in noiembrie anul trecut, cind ar fi trebuit sa fie gata. Dupa aceea, este nevoie de a identifica noi surse de finantare, fie locale, nationale sau externe. Nu stim, deocamdata, care va fi situatia acestor cladiri care ramin zeci de ani in parasire, mai ales ca apare o deteriorare a acestora".
Primarul Constantin Cibu a fost de parere ca problemele de tasare sint doar un pretext, pentru a ascunde alte lucruri: "Am verificat tasarile de anul trecut, din vara, pina in prezent, si s-au incadrat in limite normale. Deci nu exista nici un fel de tasare, iar cine vehiculeaza ideea ca acest proiect ar fi un esec tehnic, incearca sa acopere ceva".
Jonathan Scheele a ramas la ideea sa, ca exista tasari care au facut imposibila continuare proiectului, in limita banilor si a perioadei de timp stabilite: "Noi nu am urmarit foarte strins acest contract, care a fost corect. Intirzierile au avut loc din cauza faptului ca, dupa un inceput bun in anul 2003, in martie 2004 au aparut probleme de tasare a terenului. Intirzierile erau o chestiune ce tinea de proiectarea facuta in teren, iar noi nu avem impresia ca este o problema cu contractorul, ci mai ales una de proiectare. Oricum, lucrarile au fost oprite, pina se va gasi o solutie. Chestiunea este ca singurele solutii tehnice viabile erau prea scumpe pentru contractul semnat, si nu exista posibilitatea de a le finanta, dar nici nu era suficient timp, pina la sfirsitul lui noiembrie 2006, cind proiectul trebuia incheiat. De aceea, consultantul ne-a recomandat sa punem punct contractului, pentru ca nu era posibil sa se finalizeze lucrarile, in timp util. Este evident ca trebuie gasite alte surse de finantare, daca acest parc va ramine fara sustinere din fonduri europene. Dar nu cred ca o vinatoare de vrajitoare ar fi utila, in acest moment". Intrebat fiind daca exista riscul ca Romania sa fie obligata sa returneze cele circa 3 milioane de euro, dat fiind ca proiectul a fost un esec, Jonathan Scheele, a raspuns ca nu poate spune exact acest lucru: "Va depinde care va fi rezultatul final, in privinta acestui proiect. Nu pot sa va spun in acest moment daca se va cere returnarea banilor. Trebuie facut intii un audit, sa se vada stadiul proiectului, la momentul noiembrie 2006, si de asta trebuie sa se ocupe Ministerul Intergrarii Europene si consultantul de proiect, dupa care se vor lua deciziile respective".
