Constantin Turtoi a plecat sa se odihneasca putin. Vestea a strecurat amaraciunea in sufletele tuturor celor care l-au cunoscut. A ajutat intotdeauna, a incercat mereu sa aduca zimbetul pe chipul celor tristi, iar spre finalul vietii a hotarit sa ne daruiasca si noua ceva din preaplinul vietii pe care a trait-o, prin cartile pe care le-a scris.
Constantin Turtoi s-a nascut in ianuarie 1931 la Ciocile. A urmat cursurile Seminarului Teologic "Kesarie Episcopul" si ale Scolii medii tehnice de protectia plantelor, ambele din Buzau intre anii. A absolvit Facultatea de ziaristica, obtinind doua licente, in ziaristica si istorie-filozofie, apoi a intrat in viata ca profesor suplinitor in satul natal. Ca ziarist a debutat in 1954 la ziarul "Viata noua" din Galati, (astazi "Viata libera"), dupa care a fost redactor, secretar de redactie, redactor sef si secretar general de redactie la ziarul local brailean "Inainte", in perioada 1969 - 1989. Din 1991 si pina in 1997 a fost redactor al ziarului "Ancheta". Ca scriitor a debutat in anul 2000, cu volumul "Dropia si vaticanu'". Dupa doi ani a publicat un alt roman, "Roata vietii", iar in 2004 "Zimbetul amaraciunii". Aceasta ciclicitate, la doi ani publica o noua carte, ar fi continuat in 2006. Deja in tipografii se afla cea de-a patra carte, ce urma sa fie lansata in ianuarie, cind ar fi implinit 75 de ani.
Disparitia sa i-a bulversat pe toti cei care l-au cunoscut. Scriitorul si profesorul Vasile Zbarcea a spus "Il rog pe Dumnezeu sa-i deschida larg portile imparatiei Lui, sa-l mintuiasca de ratacirile lumesti, iar familiei napastuite sa-i dea tarie sa biruiasca lacrimile". O prietenie trainica l-a legat pe Constantin Turtoi si de renumitul scriitor brailean Fanus Neagu. "Am aflat uluit de moartea bunului meu prieten, Constatin Turtoi. Cred ca a fost unul dintre cei mai buni ziaristi pe care i-a dat Braila si, totodata, unul din scriitorii cu un real talent, un bun observator al vietii si patimas al trairilor plenare. Era un om de-a dreptul cuceritor, un om care toata viata s-a chinuit cu condeiul, a trait pentru bucuria oamenilor. Acum, cind pleaca definitiv dintre noi, lacrima imi amageste glasul si simt suferinta ca la marile pierderi. Imi va fi mereu dor de el. Dumnezeu sa-l odihneasca!", a spus ieri, trist, scriitorul Fanus Neagu.
Constantin Turtoi s-a nascut in ianuarie 1931 la Ciocile. A urmat cursurile Seminarului Teologic "Kesarie Episcopul" si ale Scolii medii tehnice de protectia plantelor, ambele din Buzau intre anii. A absolvit Facultatea de ziaristica, obtinind doua licente, in ziaristica si istorie-filozofie, apoi a intrat in viata ca profesor suplinitor in satul natal. Ca ziarist a debutat in 1954 la ziarul "Viata noua" din Galati, (astazi "Viata libera"), dupa care a fost redactor, secretar de redactie, redactor sef si secretar general de redactie la ziarul local brailean "Inainte", in perioada 1969 - 1989. Din 1991 si pina in 1997 a fost redactor al ziarului "Ancheta". Ca scriitor a debutat in anul 2000, cu volumul "Dropia si vaticanu'". Dupa doi ani a publicat un alt roman, "Roata vietii", iar in 2004 "Zimbetul amaraciunii". Aceasta ciclicitate, la doi ani publica o noua carte, ar fi continuat in 2006. Deja in tipografii se afla cea de-a patra carte, ce urma sa fie lansata in ianuarie, cind ar fi implinit 75 de ani.
Disparitia sa i-a bulversat pe toti cei care l-au cunoscut. Scriitorul si profesorul Vasile Zbarcea a spus "Il rog pe Dumnezeu sa-i deschida larg portile imparatiei Lui, sa-l mintuiasca de ratacirile lumesti, iar familiei napastuite sa-i dea tarie sa biruiasca lacrimile". O prietenie trainica l-a legat pe Constantin Turtoi si de renumitul scriitor brailean Fanus Neagu. "Am aflat uluit de moartea bunului meu prieten, Constatin Turtoi. Cred ca a fost unul dintre cei mai buni ziaristi pe care i-a dat Braila si, totodata, unul din scriitorii cu un real talent, un bun observator al vietii si patimas al trairilor plenare. Era un om de-a dreptul cuceritor, un om care toata viata s-a chinuit cu condeiul, a trait pentru bucuria oamenilor. Acum, cind pleaca definitiv dintre noi, lacrima imi amageste glasul si simt suferinta ca la marile pierderi. Imi va fi mereu dor de el. Dumnezeu sa-l odihneasca!", a spus ieri, trist, scriitorul Fanus Neagu.
