De când Dunărea a început din nou să crească, Primăria Chiscani a intrat în alertă deoarece 48 de hectare din imediata apropiere a localităţii sunt în pericol să fie inundate. Situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât, din toată această suprafaţă, 9 ha sunt ocupate de halda de deşeuri chimice a fostului Combinat. După cum v-am mai informat într-o ediţie recentă a cotidianului nostru, primarul Ion Crăciun încearcă de ani de zile să atragă atenţia că s-ar întâmpla un dezastru ecologic internaţional dacă Dunărea ar trece de dig şi ar ajunge la acea haldă, unde se află sute de mii sau chiar milioane de metri cubi de otrăvuri industriale. "Prioritatea numărul unu este protejarea depozitului de deşeuri industriale. Apoi, există hectare întregi cultivate de oamenii din sat, care ar putea fi acoperite integral de apă, iar banii cheltuiţi pentru înfiinţarea culturilor ar fi pierduţi. Sunt două puncte slabe pe unde ar putea intra apa: pe la fostul stăvilar al crescătoriei de peşte ce a aparţinut de CAP Chiscani sau printr-o fostă conductă de refulare, din care au furat o porţiune hoţii de fier vechi. În ambele cazuri s-au făcut, din saci încărcaţi cu nisip şi pământ, incinte de egalizare a presiunii şi sperăm să putem ţine situaţia sub control", ne-a declarat primarul Ion Crăciun. Tot acesta ne-a spus însă că sacii cu nisip trebuie păziţi zi şi noapte de caraule formate din săteni tocmiţi de Primărie. S-a luat această măsură deoarece umblă vorba prin sat că unii ar vrea ca Dunărea să treacă de dig şi să inunde parcelele fostei pescării. "Sunt indivizi care ar fi în stare să rupă toţi sacii, ca să lase apa să intre. Ei ştiu că, în 2006, când s-a inundat parcela asta, s-a prins aici peşte mult, crapi de până la 12 kg. Ca să prindă iar peşte ar fi în stare să distrugă culturile oamenilor şi să lase apa să ajungă la halda de deşeuri, să se întâmple cine ştie ce nenorocire. În 2006 mai era un dig, între ăsta de acum şi depozitul de gunoaie al Combinatului. Între timp, digul respectiv a fost distrus, aşa că dacă trece Dunărea pe aici n-avem cum s-o mai ţinem departe de halda de deşeuri chimice", ne-a spus primarul Crăciun. Acesta ne-a mai explicat că cele 9 hectare ale fostei pescării, care oricum căzuse în paragină de ani de zile, au fost retrocedate, din 2004, conform Legii 247 şi au ajuns în circuitul agricol. Alte 30 ha aparţinând "Celhart Donaris" au fost cultivate de câţiva chiscăneni, deşi terenul nu le aparţine. "Acuma, dacă tot au băgat bani să înfiinţeze culturile, n-ar fi păcat să se inunde terenul şi să le facă aşa o pagubă? Probabil or fi vorbit cu şefii de la «Celhart», că nu s-ar fi apucat nimeni să bage banii într-o cultură de porumb dacă n-ar fi cerut voie dinainte să folosească terenul", opinează primarul Ion Crăciun.
Ion Crăciun, primarul Chiscaniului: "Trebuie să stăm permanent cu ochii pe sacii cu nisip, ca să nu-i taie ăia care vor să ne inunde Dunărea"
Dunărea creşte continuu
Primăria Chiscani are toate motivele să se teamă de inundaţii. Dunărea creşte continuu, iar prognozele nu sunt deloc optimiste. Ieri, la mira Brăila s-au înregistrat 583 de centimetri, cu 4 cm mai mult decât în ziua precedentă. Sunt toate şansele ca joi, 10 iunie, să fie depăşită cota de inundaţie, de 610 cm, iar peste alte câteva zile s-ar putea ajunge la 650 cm. Cea mai mare cotă atinsă de Dunăre la Brăila, în ultimii ani, s-a consemnat în primăvara lui 2006, şi a fost de 690 cm. Deşi au fost pe punctul de a ceda în câteva locuri, digurile brăilene au reuşit să reziste în faţa acelei viituri. În prezent, la cota actuală de 583 de centimetri, digurile, atât cele care apără Brăila cât şi cele care apără Insula Mare, nu sunt puse în dificultate. Singura situaţie cu potenţial de pericol este cea de la Chiscani, şi asta din cauză că s-a distrus, în ultimii ani, stăvilarul fostei pescării şi a fost descompletată, prin furt de fier vechi, o conductă de refulare.
