Direcţia de Sănătate Publică Brăila desfăşoară, în perioada 4-8 aprilie, o serie de acţiuni educative în unităţile sanitare şi în şcoli, cu scopul de a disemina informaţii despre combaterea rezistenţei antimicrobiene. Aceasta este chiar tema selectată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a marca Ziua Mondială a Sănătăţii, sărbătorită pe 7 aprilie. DSP Brăila atrage atenţia populaţiei, printr-un afiş distribuit în locuri publice, că trebuie să consume antibiotice numai dacă este absolut necesar. Statisticile arată că doar 1 din 10 pacienţi primeşte o recomandare corectă de tratament antibiotic. Deoarece folosirea antibioticelor a devenit eronat un lucru foarte obişnuit în cultura medicală mondială, consecinţele pot fi foarte grave pentru viitor: se vor dezvolta germeni supermutanţi, care nu vor mai răspunde la niciun tratament antibiotic, iar infectiile nozocomiale, care şi aşa pun mari probleme medicilor, nu vor mai putea fi controlate. Mai mult, specialiştii atrag atenţia că în ultima vreme laboratoarele de cercetare nu prea au mai creat molecule noi, după ce ultimele decenii au fost marcate de un progres accelerat în ceea ce priveşte posibilităţile de tratament antibiotic. Specialiştii arată că principalii responsabili pentru apariţia rezistenţei la antibiotice sunt în primul rând pacienţii, care apelează la automedicaţie pentru diverse presupuse infecţii, apoi farmaciştii, care eliberează antibiotice fără prescripţie medicală şi, nu în ultimul rând, unii medici, care pentru orice inflamaţie în gât prescriu un antibiotic. Paradoxal, majoritatea inflamaţiilor faringiene sunt date de infecţii virale şi nu bacteriene, antibioticele neavând astfel niciun efect, ba mai mult putând favoriza dezvoltarea unei flore rezistente.
Rezistenţa antimicrobiană (AMR) este o preocupare globală, medicii atrăgând atenţia că poate avea consecinţe foarte grave. Infecţiile cauzate de microorganismele rezistente nu răspund la tratamentul standard, astfel rezultând o boală prelungită şi un risc mai mare de deces. AMR reduce eficacitatea tratamentului, deoarece pacienţii rămân infecţioşi mai mult timp, astfel răspândirea microorganismelor rezistente în populaţie este mai mare. Când infecţiile devin rezistente la medicamente, tratamentele ce trebuie utilizate devin mai scumpe. Dacă nu se va reuşi un control adecvat al utilizarii antibioticelor la scară mondială, pericolul este ca evoluţia acestor superbacterii să surclaseze capacitatea omului de a descoperi noi metode de a le distruge, atenţionează specialiştii.
