Săraci şi bolnavi, aşa au trecut brăilenii prin criză în 2010, potrivit datelor centralizate de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Brăila. Numărul copiilor care s-au născut morţi s-a dublat faţă de anul anterior, iar mortalitatea infantilă s-a situat la o valoare cu mult peste media pe ţară, care oricum plasează România pe primul loc în Europa. Tot anul trecut, aproape 3.000 de brăileni au murit cu zile din cauza bolilor cardiovasculare, situaţie cuantificată la nivel statistic prin sintagma "decese evitabile". De altfel, bolile aparatului circulator reprezintă prima cauză de deces a românilor, conform unui raport al Colegiului Medicilor din România (CMR), însă şi la acest capitol brăilenii deţin un nefast record, situându-se peste media pe ţară.
Rata mortalităţii infantile la Brăila, triplă faţă de Europa
Subfinanţarea serviciilor de îngrijire a sănătăţii, lipsa măsurilor de prevenire a bolilor, slabul acces la servicii medicale pentru populaţia de la sate, creşterea şomajului şi scăderea rapidă a nivelului veniturilor au făcut ca brăilenii să fie tot mai bolnavi în anul care a trecut. Specialiştii atenţionează că sistemul de sănătate va fi nevoit să facă faţă unor provocări majore în viitor, datorate îmbătrânirii populaţiei, iar la Brăila acest fenomen s-a accentuat anul trecut. Conform datelor de la DSP Brăila, în 2010 s-au născut doar 2.786 de bebeluşi vii, mai puţin decât în 2009, când numărul lor a fost 3.074. Acest fapt a făcut ca natalitatea să se situeze în 2010 la valoarea de 7,79 la mie, faţă de 8,53 la mie, în 2009. Dacă la Brăila s-au născut mai puţini bebeluşi, în schimb, numărul deceselor generale a crescut la 4.671, faţă de 4.571 în anul anterior, ceea ce a reprezentat o rată a mortalităţii de 13,06 la mie, faţă de 12,69 la mie în 2009. Sporul natural a avut valori negative, respectiv -1.885, în timp ce anul precedent a fost de -1.497. O situaţie de-a dreptul alarmantă s-a înregistrat la indicatorul "mortalitate infantilă", care la Brăila a crescut de la 8,78 în anul 2009, la 14 la mia de nou-născuţi, în 2010. Mult peste media din România şi triplă faţă de cea din Europa.
Potrivit raportului "Inechităţi în sistemul de sănătate din România", făcut public de către Colegiul Medicilor, mortalitatea infantilă în ţară este de 11 la 1.000 de născuţi vii, cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană, unde rata medie a mortalităţii infantile este de 4,9 copii din 1.000. În spatele acestor procente calculate de statisticieni, se regăseşte realitatea dramatică: la Brăila au murit anul trecut nu mai puţin de 39 de copii cu vârsta sub un an, în timp ce în 2009 numărul deceselor infantile a fost de 27. Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, circa 27% dintre decesele bebeluşilor de până la un an sunt cauzate de grave probleme respiratorii. Aceştia fie sunt aduşi de familie la medic prea târziu, fie sunt trataţi într-un spital care nu are competenţe în domeniu. Aşadar, sărăcia, subfinanţarea din sistemul sanitar şi lipsa de informare a mamelor sunt cauzele pentru mortalitatea infantilă ridicată.Tragic este şi faptul că în 2010 numărul copiilor care s-au născut morţi la Brăila s-a dublat practic faţă de anul anterior, crescând de la 7 la 14. Rata mare a mortalităţii infantile şi morbiditatea crescută sunt asociate cu sărăcia, care este unul dintre determinanţii sociali importanţi ai sănătăţii, după cum se arată în raportul CMR. Brăila s-a situat, anul trecut, printre judeţele care au avut cele mai puţine locuri de muncă disponibile, iar rata şomajului a fost frecvent peste media pe ţară.
Brăilenii mor cu zile, de inimă rea
Pe locul întâi între cauzele de deces s-au situat anul trecut, ca şi în anii precedenţi, bolile aparatului circulator, unde de asemenea s-au înregistrat valori mai mari cu aproape 40% decât cele de la nivel naţional. Practic, la Brăila au murit cu zile, de "inimă rea", 2.768 de persoane, faţă de 2.451 în anul 2009, bolnavi care ar fi putut fi trataţi şi salvaţi. România se află, de altfel, pe primul loc în UE la mortalitatea prin atac de cord, inclusă în rândul "deceselor evitabile". În celelalte ţări europene, această formă de deces este mai rar întâlnită, deoarece urgenţele cardiologice se pot trata în cele mai mici spitale, inclusiv de comune, dotate cu angiografe, stenturi şi medici specializaţi în ecografie cardiologică. În România există angiografe doar în spitalele din centrele universitare, iar pentru un stent bolnavii aşteaptă şi câteva luni. În plus, din cauza sărăciei, din ce în ce mai mulţi pacienţi nu-şi mai pot urma tratamentele, deoarece nu pot plăti diferenţa de bani între preţul întreg şi cel compensat al medicamentelor. Conform datelor din raportul CMR, primele două cauze de deces la români sunt bolile aparatului circulator (558,3) şi cancerele (181,3) (la suta de mii de locuitori). Ţinând cont că populaţia judeţului Brăila a fost anul trecut de 357.614 persoane (în scădere faţă de 2009, când a fost de 360.191), se poate vedea că şi în ceea ce priveşte decesele cauzate de bolile de inimă, s-a înregistrat o rată peste media pe ţară, respectiv 774 la o sută de mii de locuitori.
Tumorile maligne au secerat anul trecut viaţa a 890 de brăileni, faţă de 837 morţi în 2009, cancerul fiind a doua cauză a deceselor. Aceasta înseamnă o rată de 248,8 decese la suta de mii de locuitori, aşadar mai mare decât cea înregistrată la nivel naţional. Raportul CMR mai arată că rata de mortalitate prin cancer pentru femei este cea mai mare din Europa (128) şi este datorată deceselor prin cancerul de sân şi cancerul de col uterin. Totodată, 80% dintre femeile care şi-au început viaţa sexuală nu au fost testate niciodată printr-un test Papanicolau pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. Peste 25% dintre decesele prin boli cardiovasculare din România sunt înregistrate la vârste mai mici de 65 de ani. Rata mortalităţii prin boli cardiace ischemice înainte de 65 de ani este printre cele mai mari din Uniunea Europeană (50,98 faţă de media UE 47,83).
Tot mai bolnavi
Brăilenii s-au îmbolnăvit pe capete anul trecut, numărul cronicilor din evidenţele DSP înregistrând în 2010 o creştere îngrijorătoare faţă de anul anterior, la toate capitolele, cu excepţia tuberculozei. Aproape 10.000 de brăileni au îngroşat rândurile celor peste 50.000 de bolnavi de inimă existenţi, iar 600 de persoane au fost diagnosticate cu diabet şi tot atâtea cu cancere. Astfel, la diabet zaharat, numărul bolnavilor a crescut, de la 8.033 în 2009, la 8.622, în cazul epilepsiei, de la 1.542 la 1.746, la hipertensiune arterială, de la 32.756, la 38.356, la cardiopatii ischemice, de la 13.427 la 16.053, cord pulmonar cronic, de la 870, la 988, la boli cerebro-vasculare, de la 4.018 la 4.831, boli pulmonare cronice obstructive, de la 5.095, la 5.850, boala ulceroasă, de la 5.415 la 5.728, ciroze hepatice cronice de la 5.351 la 5.586, insuficienţă renală cronică, de la 746 la 818, tumori maligne, de la 7.280 la 7.809, tulburări mintale, de la 4.326 la 5.012. Brăila a înregistrat o uşoară scădere a cazurilor de tuberculoză, de la 385 la 374, însă trebuie precizat că anul trecut a existat chiar un focar de TBC la Spitalul Judeţean, unde trei angajaţi de la Terapie Intensivă au contactat boala dintr-o sursă rămasă încă necunoscută. Numărul cazurilor noi de TBC depistate anul trecut a fost de 305, dintre care 12 sunt copii cu vârste între 0 şi 14 ani, ceea ce reprezintă o incidenţă de 85,2 cazuri noi la suta de mii de locuitori. La nivel naţional, incidenţa cazurilor de tuberculoză este 101,02, cea mai mare din regiunea Europei (media UE este de 14,09 cazuri noi la 100.000 de locuitori), potrivit raportului CMR. Acelaşi document relevă că suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte accesul populaţiei la servicii de îngrijiri medicale la domiciliu şi deţinem, în compensaţie, un prim loc european la accesul la spitalele de psihiatrie. Nici Brăila nu face excepţie de la această situaţie, Spitalul de Psihiatrie confruntându-se anul trecut cu o avalanşă de bolnavi, în evidenţe figurând 26.853 de pacienţi, dintre care 214 au fost cazuri noi.
Genocid: din 2013 va dispărea anual populaţia unui municipiu
Dacă în prezent datele statistice arată că, anual, în România, mor din cauze ce ar putea fi evitate 60.000 de oameni, cifră comparabilă cu populaţia unui oraş, din 2013-2014 am putea pierde nejustificat 120.000 de oameni pe an, număr echivalent cu populaţia unui municipiu. Înfricoşătoarea perspectivă este cunoscută şi la nivelul Colegiului Medicilor, care a atras atenţia autorităţilor, în repetate rânduri, asupra problemelor grave din sistemul medical autohton. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, este convins că numărul deceselor evitabile s-ar putea dubla în 3-4 ani din cauza scăderii cu 48% a bugetului pentru Sănătate şi, implicit, a sumelor alocate pentru tratamentul bolilor cardiovasculare.
Codaşi la cheltuielile cu Sănătatea
Dacă la incidenţa bolilor şi rata de mortalitate România se situează pe locuri fruntaşe în clasamentul ţărilor europene, în schimb, în privinţa personalului medical şi a dotărilor, suntem codaşi. Raportul CMR arată că avem 2,2 medici la 1.000 de locuitori (s-au luat în calcul şi medicii dentişti), cu 50% mai puţin decât media UE, şi 5,5 asistenţi medicali la 1.000 de locuitori. La capitolul echipamente medicale de înaltă performanţă, suntem pe ultimul loc în UE la acoperirea cu RMN şi CT. Nu avem programe cu acoperire naţională şi nu monitorizăm serviciile medicale care îmbunătăţesc substanţial calitatea vieţii şi reduc decesele evitabile (repermeabilizările coronariene prin angioplastii, protezarea articulaţiilor de şold şi genunchi, screening pentru cancerele de col uterin şi de sân etc). De asemenea, suntem pe ultimul loc în ceea ce priveşte cheltuielile cu sănătatea (cu 687 PPP EUR cheltuieli totale pentru sănătate per capita).
