• ne aflăm printre singurele 10 judeţe în cazul cărora au scăzut creditele restante de la începutul anului • brăilenii s-au împovărat însă şi mai mult contractând noi împrumuturi la bănci, cele mai multe pentru achiziţii imobiliare • de exemplu, valoarea creditelor pentru locuinţe a crescut cu aproape 29 milioane lei în primele 6 luni din acest an
Un studiu recent pe baza raportului lunar al Băncii Naţionale a României privind “structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor” arată foarte clar că Brăila se numără printre singurele 10 judeţe la nivel naţional în cazul cărora, în primul semestru al anului, s-a înregistrat o diminuare a valorii creditelor restante. Bihor, Braşov, Brăila, Dolj, Galaţi, Mehedinţi, Mureş Olt, Prahov şi Teleorman sunt cele 10 judeţe unde valoarea restanţelor înregistrate pentru creditele în lei a scăzut în primele şase luni ale acestui an. În celelalte 31, întârzierile la plată de cel puţin o zi au crescut, recordul fiind deţinut de Bucureşti.
Ca o paranteză, la capitolul credite restante, BNR include toate împrumuturile care înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi, dar ia în considerare doar datoria de bază, adică suma împrumutată, nu şi dobânzile sau penalităţile pentru întârziere.
Pentru Brăila, datele avute în vedere sunt următoarele: la nivelul lunii ianuarie creditele restante cumulate erau la 99,4 milioane lei (65,4 milioane restanţele la credite în lei şi 34 milioane lei pentru cele în valută), în timp ce în iunie valoarea coborâse la 93,6 milioane lei (59,3 milioane lei la creditele în moneda naţională şi 34,3 milioane la cele în valută). Se observă, aşadar, o scădere cu 9,3% a cuantumului creditelor restante în lei, în timp ce la creditele în valută a apărut o uşoară creştere a restanţierilor. Ca o privire de ansamblu, totalul creditelor în lei a crescut de la 1,456 miliarde lei (ianuarie 2018) la 1,594 miliarde lei (iunie 2018), în timp ce pentru cele în valută totalul creditelor a urcat de la 399,4 milioane lei la 399,7 milioane lei. Se observă aşadar un apetit crescut al brăilenilor în ce priveşte contractarea de împrumuturi în lei, cel mai probabil aceştia mizând pe moneda naţională atunci când şi-au cumpărat locuinţe. De altfel, totalul creditelor pentru locuinţe (lei şi valută) a crescut în perioada analizată cu aproape 29 milioane lei, ajungând la 529,6 milioane lei.
Dacă ne raportăm la regiunea de dezvoltare din care facem parte, Galaţiul este singurul judeţ unde s-au înregistrat scăderi a valorilor creditelor restante, atât la cele în lei cât şi la cele în valută, în timp ce la Tulcea şi Vrancea au crescut restanţele la creditele în lei, dar au scăzut la cele în valută. La Constanţa şi Buzău, ambii indicatori au cunoscut o majorare.
Revenind la situaţia la nivel naţional, ca valoare a creditelor, cele mai mari întârzieri sunt în Bucureşti, unde restanţele urcă la aproape 2 miliarde lei, cu menţiunea că Bucureşti are şi un nivel mare al creditării, de cel puţin 10-15 ori mai mare decât în orice altă zonă. Ar mai trebui adăugat că, în medie, la finalul lui iunie 2018, circa 3% din creditele în lei înregistrau întârzieri de peste o zi la plata ratei, cu precizarea că cele mai multe restanţe sunt înregistrate în cazul creditelor de consum în lei, acolo unde BNR vrea să şi intervină pentru limitarea gradului de îndatorare.
