• edilul şef a ajuns la această concluzie după ce a făcut un exerciţiu de logică pornind de la ipoteza preluării în sarcina bugetului local a taxei pe apa de ploaie şi a luat în calcul faptul că sunt mult mai mulţi brăilenii care locuiesc la bloc decât cei care stau la casă, iar printre cei din urmă ar fi mai mulţi liberali decât psd-işti • dincolo de aceste “săgeţi”, Dragomir a anunţat că operatorul de apă-canal a terminat, în mare parte, recalcularea facturilor pentru apa de ploaie, iar diferenţa rezultată, până acum, este undeva la jumătate de milion de lei • balanţa s-ar putea închide pe zero, avertizează primarul, bazându-se pe faptul că sunt peste 2.800 de gospodării unde proprietarii au refuzat să dea informaţii privind suprafeţele reale ce sunt luate în calcul la taxa pe apa de ploaie
În cadrul celei mai recente conferinţe săptămânale de presă, edilul şef a lansat un atac dur la adresa liberalilor brăileni pe subiectul fierbinte al taxei pe apa de ploaie. Întrebat dacă va prelua în sarcina bugetului local plata acestei taxe pentru populaţia municipiului şi cu ce eforturi, Marian Dragomir s-a lansat într-un exerciţiu de logică la finalul căruia a tras concluzia că brăilenii care locuiesc la bloc vor ajunge să plătească, indirect, apa de ploaie pentru “palatele boierilor liberali”. Primarul a explicat că bugetul este alimentat, printre altele, şi de către plătitorii de taxe şi impozite care locuiesc la bloc, precum şi de cei care locuiesc la casă, precizând că, din informaţiile sale, numărul acestora din urmă este mai mic decât al celor care stau la bloc. Grevarea bugetului local de sume importante prin preluarea sarcinii taxei pe apa de ploaie pentru populaţia oraşului înseamnă, în opinia lui Dragomir, că, indirect, brăilenii care stau la bloc ar ajunge să plătească apa de ploaie a celor care locuiesc la casă. Mai departe, Dragomir a lansat ideea că numărul liderilor liberali care locuiesc la curte “şi care deţin veritabile palate” ar fi mai mare decât cel din tabăra social-democraţilor brăileni, context în care concluzia trasă a fost aceea că: “Dacă ar fi să fac o glumă, aş putea spune că noi, cei care locuim la bloc, ar trebui să plătim apa de ploaie (...) a boierilor liberali care locuiesc la casă şi deţin adevărate palate”.
Întrebat dacă municipalitatea va aplica prevederile Legii Varga privind apa de ploaie, sursa citată a revenit în registrul grav şi a punctat că fără indicarea sursei clare de finanţare a măsurilor din respectiva lege nu poate face nimic. “Primăria Brăila nu are cuprinse în buget sume nici pentru preluarea apei de ploaie, nici pentru ajutoare sociale privind apa potabilă pentru cei cu venituri foarte mici în conformitate cu legea respectivă. Aceeaşi lege prevede clar cine trebuie să plătească acea apă de ploaie - populaţia şi că doar prin situaţii excepţionale poate fi preluată această plată de către Primăria Municipiului Brăila. (...) Aşa cum spuneam, primăria nu are în buget sume pentru acele ajutoare sociale. Mai mult, noi am redus foarte mult ajutoarele sociale la acei beneficiari care trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii. Practic, au mai rămas circa 64 dintr-un total de circa 300 de cazuri. (...) Orice legislaţie trebuie să prevadă şi sursa de finanţare. Plus că nu au ieşit încă normele de aplicare. Aşteptăm ca iniţiatorii acestei legi să facă un nou demers prin care, la final, să indice şi sursa de finanţare. Altfel autoritatea locală nu este dispusă să sacrifice sume alocate unor investiţii în infrastrutură locală ori reabilitare de şcoli, ca să suporte de la bugetul public plata ajutoarelor la factura de apă potabilă sau pentru apa de ploaie”, a spus Dragomir. Până atunci însă, municipalitatea a solicitat deja Ministerului Finanţelor Publice să-i aloce sumele de bani pentru astfel de ajutoare sociale.
CUP Dunărea are de dat înapoi 0,5 milioane lei
În altă ordine de idei, tot ieri, în cadrul conferinţei de presă, primarul Marian Dragomir a anunţat că operatorul local de apă-canal aproape a finalizat reevaluarea facturilor la apa de ploaie, după cazul Stafidă - brăileanul care a câştigat bătălia în instanţă cu cei de la CUP Dunărea pe considerentul că operatorul nu a folosit suprafeţele reale de teren la stabilirea cuantumului taxei pe apa de ploaie. “Cei de la CUP Dunărea au început deja să transmită către unii cetăţeni adrese privind corectarea facturilor care au fost eronate în sensul de a încasa diferenţele de la unii dintre ei şi de a face compensare în viitoarele facturi, până vor ajunge la zero, pentru cei care au plătit mai mult. Am şi un rezultat parţial: din 15.996 de utilizatori casnici care locuiesc la casă pentru că doar acolo au fost diferenţe, la bloc nu au fost erori, (...) în cazul a 2.816 abonaţi nu s-au obţinut informaţii deşi s-a mers la domiciliul acestora de mai multe ori şi nu au fost găsiţi ori au refuzat nejustificat să dea informaţiile. Aşa că s-au solicitat informaţii de la Oficiul de Cadastru. De altfel, la aceşti abonaţi sunt suspiciuni că suprafeţele declarate nu sunt cele reale şi am convingerea că după ce vor fi obţinute aceste informaţii de la Cadastru, cel mai probabil, se vor egaliza sumele de primit şi cele de încasat”, a spus sursa citată.
Datele oficiale prezentate de Dragomir arată că, în cei trei ani în care s-a făcut verificarea facturilor, operatorul public de apă-canal a încasat în plus suma de 1.433.140 lei. În schimb are de recuperat de la consumatori suma de 929.485 lei. Diferenţa rezultată este undeva la 0,5 milioane lei, iar banii vor fi compensaţi din viitoarele facturi ale consumatorilor în cauză.
