Liceul Teoretic "Mihail Sebastian" - fostul Liceu de Marină - are o poziţie privilegiată: este situat la capătul Bulevardului Cuza, iar ferestrele claselor situate pe latura de sud a clădirii au vedere la Dunăre. Priveliştea ar putea fi revigorantă, dar nu este, fiindcă vecinii liceului, locatarii străzilor apropiate, fac în aşa fel încât elevilor le este scârbă să privească pe fereastră. "Imaginea Dunării este frumoasă, dar dacă privim în jos nu vedem altceva decât mormane de gunoaie", se plânge Georgian Serafim, unul dintre elevii liceului. De vină pentru această mizerie este şi Primăria, pentru că nu se implică suficient, şi operatorul de salubritate din zonă, pentru că nu face curăţenie cum trebuie, dar cei mai vinovaţi sunt locatarii străzilor învecinate, consideră conducerea liceului. "Vine căldura şi iar nu vom mai putea să respirăm aer curat, iar o să stăm cu ferestrele închise. Ce se întâmplă pe străduţele de lângă liceu ne depăşeşte. Dacă ar fi vorba doar de o simplă ecologizare, am putea să o facem cu elevii, însă pe strada de lângă şcoală sunt aruncate tot felul de resturi, animale moarte. Nu putem să curăţăm noi locul. De ani de zile avem această problemă. Vorbim cu Primăria, cu firma care salubrizează, însă niciodată nu se curăţă complet şi după numai câteva zile gunoiul este la loc. Cetăţenii care locuiesc peste stradă sunt inconştienţi. Pe aceste gunoaie ei îşi lasă libere găinile, lasă caprele şi caii liberi. Acum câteva zile am văzut că şi-au instalat şi scaune, ca să «admire» probabil peisajul. În urma demersurilor pe care le-am făcut în fiecare an, Primăria a plasat un panou de avertizare, însă în batjocură a fost ignorat, deformat. Am trimis muncitorii şcolii să discute cu cetăţenii, să nu mai arunce deşeuri, iar ei ne-au transmis că este un loc public şi pot face orice doresc. Avem şcoala în zona centrului istoric şi suntem asaltaţi de gunoaie", ne-a declarat indignată directoarea Georgeta Rusu.
Ce se întâmplă lângă Liceul "Sebastian" este, din păcate, un lucru des întâlnit în multe alte zone ale oraşului. Practic, Brăila devine, în fiecare an, o mare groapă de gunoi, din cauza haldelor neautorizate care apar, ca şi ciupercile otrăvitoare, în cele mai diverse şi mai impardonabile locaţii, de la colţuri de stradă şi terenuri virane, până la vecinătatea unităţilor de învăţământ, a dispensarelor, pieţelor sau chiar a spitalelor. O astfel de haldă de gunoaie se găseşte, de exemplu, lângă Spitalul de Psihiatrie. Situaţia se mai remediază pentru scurte perioade de timp, atunci când Primăria declanşează, primăvara sau toamna, ample acţiuni de ecologizare. Într-o săptămână sau două se ridică, pe cheltuiala municipalităţii şi a firmelor de salubritate, mii de tone de deşeuri din haldele neautorizate. Curăţenia nu durează, însă, mai mult de câteva zile, fiindcă brăilenii care refuză să plătească taxele de salubrizare n-au cum să scape de gunoiele din propriile curţi sau apartamente decât aruncându-le pe domeniul public. Adică exact pe locurile haldelor abia desfiinţate!
Unii vor să fie mai şmecheri
În mod normal, fiecare brăilean ar trebui să achite 6,7 lei (67.000 lei vechi) pentru a i se ridica deşeurile din faţa curţii sau de la pubelele asociaţiei, dacă locuieşte la bloc. Fiecare familie trebuie să încheie contracte de salubrizare cu unul dintre cei trei operatori existenţi în Brăila, funcţie de zona unde locuieşte - "Eco", RER sau "Braicata" -, iar în contract trebuie să se specifice numărul de membri ai familiei. O familie cu doi membri va plăti de două ori 6,7 lei, una cu trei membri, de trei ori 6,7 lei, ş.a.m.d. Foarte mulţi brăileni refuză, însă, să semneze contracte cu firmele de salubritate, iar dacă o fac nu declară toţi membrii familiei, în încercarea de a plăti mai puţin. "În zona Centrului Istoric, unde avem noi sectorul de activitate, 40% dintre persoanele fizice existente nu au contract", ne-a declarat Alexandru Micu, directorul firmei "Eco" SA. Acesta spune că, de regulă, cei care nu plătesc pentru serviciul de salubritate sunt responsabili pentru apariţia haldelor de gunoi pe domeniul public, cum este şi cea de pe Vadul Cazărmii, situată în imediata apropiere a Liceului "Mihail Sebastian". "Ultima dată am făcut curăţenie pe Vadul Cazărmii anul trecut, în luna aprilie. Am ridicat de acolo 50 tone de deşeuri, iar în prezent situaţia este din nou critică. Vom face, peste câteva zile, o nouă acţiune de salubrizare, dar halda aceea va rămâne activă atât timp cât foarte mulţi locatari ai străzilor învecinate refuză să procedeze legal şi să încheie contract cu noi, pentru a le lua gunoiul din poartă", precizează directorul Micu.
În ultimii ani, situaţia a degenerat atât de mult încât aducerea în legalitate a brăilenilor refractari implică anumite riscuri. "Angajaţii noştri, care bat din poartă în poartă pentru a-i convinge pe cetăţeni să semneze contractele şi să declare toţi membrii familiei, s-au confruntat cu cele mai diverse situaţii. Au fost înjuraţi, ameninţaţi sau chiar agresaţi. Din acest motiv, am solicitat sprijinul Poliţiei Locale, pentru a beneficia de un minim de protecţie atunci când facem muncă de teren", ne-a mai declarat şeful de la "Eco".
Panoul-avertisment montat de autorităţi lângă Liceul "Sebastian" este ori ignorat, ori vandalizat
"Dacă îi pui să plătească, devin violenţi"
Poliţia Locală a detaşat opt agenţi, pentru a-i însoţi în teritoriu atât pe angajaţii "Eco" cât şi pe cei ai RER şi "Braicata". "Vânătoarea" brăilenilor care nu au contracte de salubritate a debutat la începutul acestei săptămâni şi nu se ştie exact cât va mai dura. Oricum, nu e prima acţiune de acest gen şi probabil nici ultima. S-au mai făcut astfel de raiduri şi în anii trecuţi, însă rezultatele n-au fost niciodată cele scontate, aşa după cum o demonstrează maldărele de gunoaie aruncate permanent pe străzi. Cei de la Poliţia Locală motivează insuccesul prin faptul că nu există o bază legală care să le permită să-i amendeze pe brăilenii ce refuză să încheie contracte de salubritate. "A existat o astfel de prevedere, în HCLM nr. 5 din 2003, însă a fost abrogată, printr-o altă HCLM, emisă în 2004. Noi solicităm de câţiva ani să se dea o nouă hotărâre de Consiliu Local, astfel încât să-i putem amenda pe cei ce refuză să se conformeze. În momentul de faţă, în cazul persoanelor fizice, putem da amenzi doar în situaţiile când îi suprindem în flagrant pe cei care aruncă deşeuri pe domeniul public", ne-a explicat Georgică Tănase, şeful Compartimentului Ordine Publică din cadrul Poliţiei Locale Brăila.
Primarul Aurel Simionescu ne-a declarat că a luat notă de solicitările Poliţiei Locale şi că va încerca găsirea unei formule, pentru obligarea tuturor cetăţenilor să achite taxele de salubritate. "Problema e că simpla aplicare a unei amenzi nu prea va rezolva nimic, fiindcă mulţi dintre cei în cauză au posibilităţi financiare foarte reduse şi nu au de unde să plătească. Abia după ce neplata amenzii se va transforma în muncă în folosul comunităţii vom avea rezultate palpabile. Deocamdată, însă, prevederile legale existente nu sunt clare. Se fac demersuri, la nivel naţional, pentru reglementarea mai exactă a acestei situaţii", ne-a spus Simionescu. Potrivit acestuia, pentru curăţarea periodică a haldelor de deşeuri neautorizate existente pe raza municipiului se cheltuie sute de milioane de lei vechi de la bugetul local.
În ceea ce priveşte situaţia de la Liceul "Sebastian", primarul spune că o parte din vină o are şi conducerea unităţii de învăţământ. "Ei se plâng tot timpul de existenţa acelor gunoaie, dar niciodată n-au venit cu sesizări precise la adresa celor care le aruncă acolo. Liceul are paznici, este imposibil ca, de atâta vreme, aceştia să nu vadă pe nimeni cum vine cu căruţa, cu sacul, cu ce vine, să arunce gunoaie. Această lipsă de atitudine şi implicare nu ajută cu nimic", spune primarul. De altfel, edilul-şef a ridicat şi cu alte ocazii problema neimplicării cetăţenilor de bună credinţă împotriva celor lipsiţi de cei şapte ani de acasă. Realitatea din teren demonstrează, însă, că nesimţirea şi tupeul unora au devenit atât de mari, încât nu mai pot fi contracarate doar cu vorba bună şi fără sancţiuni drastice aplicate de autorităţi. Într-un comentariu postat, ieri, pe site-ul ziarului nostru, un cititor povestea că, după ce câteva zeci de copii voluntari au muncit, sâmbăta trecută, mai multe ore, pentru ecologizarea unui teren viran situat pe Şos. Buzăului, un individ îşi arunca gunoiul exact în acea zonă, la foarte scurt timp după plecarea elevilor. "L-am apostrofat plin de indignare, i-am spus că 40 de tineri doar ce făcuseră curat şi l-am întrebat de ce nu a aruncat gunoiul la tomberonul pe lângă care tocmai trecuse!? Care credeţi că a fost răspunsul??!! «Nene, te mănâncă pielea?»", povesteşte cititorul nostru, mărturisind că a rămas fără replică la o asemenea mârlănie plină de tupeu.
Nici agenţii economici nu sunt mai curaţi
Nu doar persoanelor fizice li se poate reproşa mizeria de pe străzi. O mare parte din vină aparţine agenţilor economici, care în loc să încheie contracte de salubritate cu firmele specializate preferă să-şi arunce deşeurile în stradă sau în tomberoanele asociaţiilor de proprietari. Legea le cere firmelor să aibă contract de salubritate şi să-şi depoziteze deşeurile rezultate în urma propriei activităţi în pubele special destinate acestui scop. La Brăila, pentru a nu plăti cei 52,5 lei, cât li se percepe per metru cub de deşeuri predate firmelor de salubritate, multe firme ori încearcă să evită semnarea de contracte, ori aruncă pe domeniul public o parte din cantitatea de gunoaie produsă, asfel încă să li se tarifeze o cantitate mai mică, iar în final să plătească mai puţin.
