• profesor de istorie și fost parlamentar, Alexandru a publicat, recent, o carte dedicată acestui subiect, care se numește chiar așa: ”Cum a devenit 1 Decembrie Ziua Națională a României” • inițiativa sa parlamentară din vara anului 1990 a fost făcută în contextul în care nostalgicii comuniști se pregăteau să serbeze Ziua Națională tot pe 23 august • printre cei care au semnat pentru susținerea proiectului inițiat de Ionel Alexandru s-au aflat și trei senatori unguri, din partea UDMR
Profesorul de istorie brăilean Ionel Ștefan Alexandru, fost parlamentar și consilier local, a publicat recent o carte în care abordează, printre alte subiecte cu rezonanță istorică, felul cum a fost stabilită data de 1 decembrie drept Zi Națională a României. Titlul cărții este axat, de altfel, exact pe această temă: ”Cum a devenit 1 Decembrie Ziua Națională a României”, iar autorul se consideră cu atât mai îndreptățit să lămurească acest aspect cu cât mărturisește că, în 1990, în calitate de fost senator în primul Parlament al României constituit după Revoluția din 1989, chiar el a fost cel care a inițiat proiectul stabilirii Zilei Unirii ca Zi Națională a României. ”În 1990, ca tânăr parlamentar al primului Parlament de după Revoluție, am inițiat un proiect ce a legalizat această dată ca Ziua Națională a României”, a scris Ionel Alexandru în prefața cărții care, pe lângă acest subiect, mai cuprinde o serie de alte studii istorice pe care autorul le-a prezentat de-a lungul anilor la diferite Sesiuni științifice. Astfel, cei care vor avea curiozitatea să citească această carte mai pot afla despre rezistența brăileană în timpul ocupației de către puterile centrale sau despre rolul avut de primarul brăilean Leonte Moldovan în Marea Unire din 1918.
Revenind la stabilirea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a României, Ionel Alexandru ne-a mărturisit că a inițiat acest proiect în vara anului 1990, cu puțin înainte de vacanța parlamentară care stătea să înceapă pe 1 august. Asta în contextul în care unii nostalgici comuniști se pregăteau să sărbătorească Ziua Națională pe 23 august, ca pe vremea regimului trecut. De aceea demersurile pentru adoptarea unei noi legi care să stabilească o altă zi națională trebuia făcute cât mai repede, până la vacanța parlamentară. Ionel Alexandru, fiind inițiatorul, s-a ocupat cu strângerea semnăturilor colegilor senatori pe care i-a găsit disponibili în acel moment pentru susținerea inițiativei. Acesta spune că printre cei care au semnat s-au aflat și trei senatori unguri din partea UDMR. La dezbaterile din Parlament, au fost voci care au spus că data de 1 decembrie ar fi nepotrivită deoarece e în sezonul rece, iar vremea nu va fi întotdeauna propice pentru sărbătorirea cum se cuvine a Zilei Naționale. De altfel, un parlamentar țărănist a venit cu o contrapropunere, pledând pentru stabilirea datei de 10 mai, Ziua Regalității, ca Zi Națională. Argumentul celor care susțineau data de 1 decembrie a fost că atunci s-a împlinit visul de veacuri al românilor, Marea Unire, și că dacă Dumnezeu a vrut ca acest lucru să se întâmple iarna, atunci iarna să se sărbătorească, la fel cum se întâmplă, de altfel, și cu Mica Unire, de pe 24 ianuarie... După ce legea a fost adoptată, la prima ceremonie organizată de noua Zi Națională, la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1990, una dintre cele mai mari delegații din țară a fost cea din Brăila, care a numărat peste 200 de persoane, în frunte cu senatorul de atunci, Ionel Alexandru.
Toate acestea și multe altele pot fi aflate din cartea care va putea fi cumpărată din librăriile brăilene.
