• Muzeul Umorului Desenat este o iniţiativă a celebrului caricaturist Costel Pătrăşcan şi a primit girul consilierilor în cea mai recentă şedinţă de CJ • evident, tipic pentru CJ Brăila, nici această hotărâre nu a scăpat de clasicele contre între Putere şi Opoziţie
Este oficial! Brăila va avea un Muzeu al Umorului. Consilierii judeţeni au aprobat, vineri, în cadrul şedinţei ordinare a lunii august, trei proiecte de hotărâri care au pavat calea spre acest deziderat. Este vorba despre modificarea datelor de identificare a imobilelor situate pe strada Ana Aslan nr. 27 (unde va funcţiona Muzeul Umorului Desenat şi o bibliotecă a Muzeului Brăilei “Carol I”) şi nr. 29, aparţinând domeniului public al judeţului Brăila, aflate în administrarea Consiliului Judeţean. De asemenea, au fost aprobate tarifele pentru închirierea spaţiilor din cele două imobile, dar şi transmiterea imobilului de pe Ana Aslan nr. 27 din administrarea CJ, către Muzeul Brăilei “Carol I”, astfel încât acolo să poată funcţiona noua secţie.
Precizăm că fiecare proiect a fost dezbătut separat, iar consilierii liberali, în frunte cu liderul Alexandru Dănăilă, au avut o serie de intervenţii punctuale, semnalând anumite vicii de procedură. Aceştia au ţinut totuşi să sublinieze că nu au nimic împotriva înfiinţării Muzeului Umorului la Brăila, doar că îşi doresc ca lucrurile să fie făcute corect. Dar să le luăm pe rând.
Dănăilă a precizat, în primul rând, că nu s-au actualizat datele din Cartea Funciară în cazul acestui imobil, ceea ce va genera viitoare probleme. Concret, după cum se specifică şi în raportul proiectului, ambele clădiri de pe Ana Aslan 27 şi 29 au fost reabilitate prin fonduri structurale în cadrul unui proiect intitulat “O poartă spre patrimoniul cultural brăilean”, prin intermediul căruia s-a înfiinţat Centrul Multicultural şi de Recreere “Poarta Cetăţii”, încheiat la finele anului 2018. De altfel, acolo a funcţionat şi sediul acestui Centru. Ei bine, în proiectul propus dezbaterii în şedinţă se folosea sintagma de revenire la “forma iniţială” din Cartea Funciară, care vorbeşte despre destinaţia clădirii dinainte de a fi reabilitată, aceea de locuinţă. Dănăilă a avertizat că paşii nu au fost urmaţi corect, că în Cartea Funciară nu va apărea întregul istoric al clădirilor, astfel că a punctat că liberalii se vor abţine la vot. Secretarul judeţului Dumitrel Priceputu a dat asigurări că procedura este legală şi că toate modificările vor fi declarate şi vor fi trecute ulterior în Cartea Funciară. Proiectul a fost aprobat, dar cu abţinerea grupului PNL şi o neparticipare la vot a liberalului Ovidiu Nechita, care a repetat mişcarea la toate proiectele de pe ordinea de zi, deoarece a considerat că şedinţa nu a fost convocată legal.
Probleme şi la tarifele de închiriere a spaţiilor din Ana Aslan 27 - 29
Potrivit proiectului de hotărâre, pentru imobilul de pe strada Ana Aslan nr. 27 tarifele propuse pentru închirere sunt: 1,40 lei/mp/oră pentru parter, 0,80 lei/mp/oră pentru etaj, 1,00 lei/mp/oră pentru mansardă. De asemenea în cazul clădirii din Ana Aslan nr. 29: 0,90 lei/mp/oră pentru demisol, 1,70 lei/mp/oră pentru parter şi 0,90 lei/mp/oră pentru mansarda (utilizabilă). Ei bine, Dănăilă a precizat şi aici că evaluatorul contractat de Consiliul Judeţean a evaluat clădirile şi a stabilit preţul respectiv în condiţiile în care acolo funcţiona sediul Centrului Multicultural, chestiune care schimbă total lucrurile. Acesta a precizat că proiectul este greşit din punctul său de vedere, în condiţiile în care ar trebui făcută o reevaluare, având în vedere noua destinaţie a clădirii.
Secretarul judeţului Dumitrel Priceputu a precizat că există o distincţie clară între destinaţia spaţiului şi că evaluatorul a ştiut că este vorba despre altă destinaţie decât cea de locuinţă, de unde au reieşit preţurile propuse consilierilor spre aprobare. Şi acest proiect a fost aprobat doar cu votul consilierilor PSD şi al aliaţilor acestora.
Liberalii au vrut altă destinaţie pentru clădirea din Ana Aslan, 27
Ultimul proiect dezbătut pe această temă a fost cel legat de transmiterea clădirii de pe strada Ana Aslan nr. 27 în administrarea Muzeului Brăilei “Carol I”, astfel încât acolo să funcţioneze “Muzeul Umorului Desenat”, după cum se specifică în documentaţie, şi Biblioteca documentară de instituţie a Muzeului condus de managerul Ionel Cîndea. Aici, liberalul Ovidiu Nechita a precizat că în realitate acolo va funcţiona un salon de caricatură, o entitate care “nu se cade” să fie în administrarea Muzeului Brăilei “Carol I”, din punctul său de vedere. Acesta a cerut chiar un punct de vedere de la managerul muzeului, prezent în sală, dacă este de acord cu acest lucru sau nu. Cîndea a dorit să sublinieze că de ani de zile, la Brăila, se desfăşoară o activitate interesantă privind grafica umoristică. De asemenea, că un asemenea gen artistic îşi găseşte locul în muzee. Mai mult, managerul a precizat că spaţiul nu va găzdui doar caricaturi, iar în biblioteca muzeului vor fi disponibile cărţi rare atât din străinătate, cât şi din România.
“Or, eu văd aceste discuţii pe care nu îmi permit să le comentez aici în Consiliul Judeţean, dar în orice caz să nu asociezi umorul desenat cu un act de cultură, pe mine mă lasă mut. Nu pot să vorbesc în asemenea condiţii, când umorul desenat nu e considerat, cel puţin în viziunea unora dintre consilieri, act de cultură”, a declarat Cîndea.
Nechita a venit cu un amendament privind stabilirea sediului Muzeului Umorului într-un spaţiu din Casa Tineretului, însă propunerea a picat la vot.
La rândul său, consilierul PNL Vasile Constantin Varga a precizat că în clădirea din Ana Aslan nr. 27 ar fi putut fi realizat un centru pentru copii care suferă de autism. Acesta a mai întrebat dacă s-au făcut calcule privind costurile pe care întreţinerea clădirii respective le va genera, în contextul deschiderii acestei secţii. Mai mult, a propus ca amendament ca în clădirea de pe str. Ana Aslan să funcţioneze o Casă a Căsătoriilor în Brăila, printr-un parteneriat cu Primăria Brăila. Nici această propunere nu a fost acceptată.
Mai mult, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a explicat că şi în prezent instituţia plăteşte pentru întreţinerea clădirii respective, aşa că situaţia nu se schimbă prea mult.
Dănăilă a avut o ultimă intervenţie în şedinţă, precizând că liberalii nu au nimic împotriva Muzeului Umorului, doar că sunt de părere că un alt spaţiu ar fi mai potrivit. În cele din urmă, proiectul a fost aprobat, chiar dacă liberalii s-au abţinut, iar Nechita nu a participat la vot.
Costel Pătrăşcan: «Ar fi bine să se ştie că într-un oraş trist, brăilenii vor să râdă!»
După acest episod din Consiliul Judeţean, caricaturistul Costel Pătrăşcan, cel care a fost cu ideea înfiinţării Muzeului Umorului la Brăila, a emis un comunicat de presă prin care a ţinut să le mulţumească tuturor celor care l-au susţinut.
“Dacă până acum aveam doar certificatul de naştere, de azi Muzeul Umorului are şi un acoperiş deasupra capului: Brăila, str. Ana Aslan, nr. 27! Ştiu că Brăila trece printr-o criză majoră: economică, administrativă, demografică... în acest context, mulţi vor spune că Muzeul Umorului ar fi tichie de mărgăritar... Totuşi, eu cred că o parte din soluţie ar veni chiar de aici: şcoli de calitate, teatre, muzee... În demersul meu de a înfiinţa Muzeul Umorului la Brăila am avut patru aliaţi: scriitorul Vasile Datcu, Iulian Chiriac - preşedintele CJ, domnul profesor Ionel Cândea şi mulţi brăileni. Vreau să le mulţumesc tuturor! Vreau să mulţumesc, în special, brăilenilor, deoarece clădirea este a lor şi îmi doresc să rămână a lor prin uşa deschisă şi evenimentele care vor avea loc aici. Vă asigur că va fi o instituţie vie! Sunt convins că timpul va dovedi acest lucru!”, a declarat Pătrăşcan.
Tot cu această ocazie, caricaturistul a dorit să vină şi cu o replică pentru politicienii brăileni care s-au arătat împotriva înfiinţării secţiei Muzeului Umorului Desenat în cadrul Muzeului Brăilei “Carol I”.
“Spunea un politician că desenul satiric, caricatura nu-i cultură... Ralph Waldo Emersomn spunea: «Caricatura este, adesea, cea mai adevărată istorie a timpului.» Eu cred că ultima variantă este corectă... Dar la Muzeul Umorului nu va fi vorba doar despre caricatură, aici vor fi mii de cărţi de umor, filme de comedie, spectacole de comedie, conferinţe pe tema umorului, dar, mai ales, muzeul va fi despre bucuria de a trăi câteva ore altfel... Şi încă ceva!... Suntem datori să nu vorbim despre cultura brăileană doar raportându-ne la trecut, ci să contribuim şi noi, atât cât suntem în stare, la identitatea spirituală a oraşului nostru, iar Muzeul Umorului poate reprezenta o valoare adăugată. Ar fi bine să se ştie că într-un oraş trist, brăilenii vor să râdă, că într-o ţară săracă, românii vor muzee!”, a mai spus caricaturistul.
