* pentru prima dată, evenimentul a putut fi urmărit live pe pagina de Facebook a instituției din Piața Traian nr. 3 * într-un adevărat "maraton al elocinței", cei mai titrați cercetători de la Muzeul Brăilei "Carol I", în frunte cu dr. Costin Croitoru, au elogiat Dunărea și orașul-port și au prezentat mileniile de istorie care ne-au marcat existența, din Neolitic și până astăzi
Eveniment cultural de o însemnătate aparte la Muzeul Brăilei "Carol I", de Ziua Europeană a Dunării.
Astfel, în ziua de marți, 29 iunie, de la ora 11.00, Sala "Regele Ferdinand I și Regina Maria" a instituției din Piața Traian nr. 3 a găzduit conferința "Brăila, un dar al Dunării", la care au prezentat comunicări șefi de secție și cercetători de excepție, în frunte cu dr. Costin Croitoru, director interimar. Evenimentul a putut fi urmărit live pe pagina de Facebook a Muzeului Brăilei.
Preț de aproape trei ore, brăilenii au putut urmări în direct tot ce are mai bun de oferit muzeul, fie că este vorba de cercetări din domeniul artei, al arheologiei, istoriei contemporane, științelor naturii, lingvisticii și literaturii. Toate acestea, ca un prinos de recunoștință adus "Măriei Sale" Dunărea.
Prima comunicare științifică prezentată a fost aceea a drd. Alina-Ruxandra Mircea, care a vorbit despre "Peisajul dunărean în opera artiștilor Gh. Naum și Emilia Dumitrescu" - cei mai importanți artiști plastici pe care i-a dat Brăila în sec. XX. A urmat dr. Nicolae Onea, șeful Secției Științele Naturii, cu "Dunărea: biodiversitate de la izvoare la vărsare". A fost prezentat, cu acest prilej, pe muzica cunoscutului vals, documentarul despre Dunăre, despre sturion - cel mai mare pește de apă dulce - despre vulturul Codalb, despre cele peste 4.000 de specii de animale și peste 1.000 de specii de plante pe care le găzduiește fluviul Dunărea, numit și "Amazonul Europei".
Dr. Stănică Pandrea, șeful Secției Arheologie, a prezentat "Dunărea, Balta și așezările umane din zona Brăilei în preistorie". Domnia sa a vorbit despre situl arheologic de la Brăilița, cu așezări și artefacte datând din perioada 4.700 î.H. și 1.000 d.H. și unde, în anul 1955, regretatul dr. Nicolae Harțuche aduna fragmente ceramice și unelte din Neolitic în urma exacavatoarelor, la Cărămidărie, ca să pună bazele colecției de arheologie a muzeului.
Dr. Viorel Mortu a adus în atenția brăilenilor "Dunărea și destinul românesc", o meditație despre etnogeneza românească, despre Bărăgan și despre imperiile care au venit peste noi, de 2.000 de ani încoace. Despre geniul brăilean și despre legătura noastră cu Dunărea. Au prezentat comunicări, de asemenea, dr. Costin Croitoru, directorul interimar al Muzeului Brăilei "Carol I" ("Elemente de etnolingvistică danubiană: parale turcești în expresii românești"), dr. Zamfir Bălan ("Panait Istrati despre Dunăre"), dr. Valentin Popa ("Spațiul Hiperboreei în viziunea lui Anton Dumitriu și Vasile Lovinescu") și Ghena Pricop, șeful Secției Istorie ("Brăila - cel mai mare port la Dunăre și capăt de drum maritim").
Mai trebuie precizat faptul că, tot marți, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția - Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia a oferit publicului, pe pagina sa pe Facebook și pe canalul Youtube, reportajul "Brăila, cel mai mare port la Dunăre și capăt de drum maritim", realizat de Ghena Pricop și Gabriel Stoica, de la Muzeul Brăilei "Carol I". Subtitrarea în limba italiană a fost asigurată de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
