• judeţul nostru va pierde cam jumătate din populaţie până în 2060 • ca să vă faceţi o idee, este ca şi cum peste 40 de ani întreaga populaţie a judeţului ar putea să încapă lejer aici, în municipiu • şi mai grav, populaţia acelui an va fi una îmbătrânită cu tot mai puţini copii şi brăileni apţi de muncă • poate pentru mulţi dintre noi pare un orizont îndepărtat şi, ca atare, neprioritar ca impact, dar puneţi-vă următoarea întrebare: în acest context sumbru, cine ne va plăti pensiile în 2060? • vă propunem în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv”
Ne îndreptăm spre un dezastru demografic în care populaţia Brăilei se va înjumătăţi până în 2060. Da, da. Aţi citit bine şi nu este o glumă. Fenomenul este explicabil prin faptul că sporul natural al populaţiei la Brăila este negativ de ani buni, în sensul că naşterile sunt mai puţine în raport cu decesele, iar dacă vom continua pe aceeaşi linie deznodământul va fi cel de mai sus. O arată foarte clar un studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică care a făcut o serie de calcule şi predicţii pe baza acestora privind principalii indicatori pe parte de demografie ai populaţiei întregii ţări, dar şi pe regiuni de dezvoltare şi pe judeţe. În varianta medie (şi cea mai plauzibilă după cum susţin realizatorii studiului), în 2060 vom rămâne puţin peste 132.000 de brăileni ceea ce reprezintă în esenţă o scădere cu, atenţie!, 56,8% faţă de efectivul de aproape 306.000 locuitori câţi erau înregistraţi în anul 2015 - punctul de referinţă la care s-au raportat fenomenele demografice previzionate în judeţul nostru. Altfel spus, populaţia actuală a întreg judeţului ar încăpea lejer doar în municipiu. De unde această reducere drastică? Pe de o parte, avem sporul negativ de care aminteam mai devreme, la care se adaugă însă, covârşitor, migrările, adică brăilenii care pleacă din judeţ, fie în altă zonă a ţării, fie peste hotare în căutarea unui trai mai bun decât aici, acasă. Una peste alta, în 2060 populaţia Brăilei, aşa înjumătăţită, va fi una îmbătrânită, în care ponderea brăilenilor apţi de muncă (cu vârste între 15 şi 65 de ani) va scădea cu aproape 10 procente, în timp ce pensionarii (cei peste 65 de ani) vor fi tot mai mulţi. Ceea ce nu poate însemna decât dezastru pentru bugetul de pensii de atunci, în contextul în care, încă de pe acum, sistemul public de pensii gâfâie sub presiunea plăţilor pe care trebuie să le susţină, fiind nevoit să-şi acopere deficitul, lună de lună, din bugetul de stat. Cam aceasta ar fi “moştenirea” pe care guvernările de până acum au pregătit-o pentru următoarea generaţie.
Înjumătăţirea populaţiei
Dacă statul continuă să asiste nepăsător la valul de plecări din ţară şi va ignora sporul negativ al populaţiei, în 2060 vom fi doar 12,5 milioane de români în varianta pesimistă, iar varianta medie (care e şi cea mai plauzibilă) indică o Românie cu 13,8 milioane locuitori. În toate scenariile, judeţul Teleorman plus Olt, Brăila şi Gorj, vor pierde cam jumătate din populaţie. Singurul judeţ unde populaţia va creşte cu 50% până în 2060 va fi, evident, Ilfovul, ajutat de Bucureşti care se extinde continuu de la un an la altul.
Cam acestea ar fi pe scurt concluziile unui studiu aprofundat realizat de Institutul Naţional de Statistică care a plecat în analiza sa de la evoluţia fenomenelor demografice înregistrate în perioada 2013 - 2015, interval în care am “pierdut” aproape un sfert de milion de români. De unde această evoluţie? Sunt două fenomene distincte care influenţează direct ecuaţia, dar ambele au legătură cu situaţia socio-economică în continuă degradare pe care statul la modul general şi Guvernele post-decembrist nu reuşesc să o contrabalanseze, ba dimpotrivă, am putea zice: se nasc mai puţini români decât mor (asta înseamnă că sporul natural e negativ) şi pleacă din România mai mulţi români decât cei care se întorc. Vă daţi seama că nimeni nu pleacă “de bine”, cum se spune, ci îşi ia lumea-n cap în căutarea unui viitor mai sigur şi un trai mai bun. La fel cum tot din raţiuni ce ţin de latura socială şi economică a vieţii de zi cu zi tinerii de acum nu se mai grăbesc să aducă pe lume copii, şi nu mai mult de unul per familie.
Şi Eurostat-ul trage un semnal de alarmă
Ce-i drept, România nu e singura ţară care se luptă cu fenomenul îmbătrânirii demografice studiul celor de la INS arătând că şi în alte zone ale lumii se manifestă aceeaşi degradare prognozată a populaţiei, citând datele Eurostat. Germania, de exemplu, va avea undeva la 83,75 milioane de locuitori în 2020, dar va scădea la 82,68 milioane în 2050 şi la 77,79 milioane în 2080. Alt exemplu: Grecia va “plonja” de la 10,56 milioane în 2020, la 8,91 milioane în 2050 ajungând la nici 7,3 milioane în 2080. Şi cam la fel se arată fenomenul şi pentru Italia: 60,71 milioane locuitori în 2020, 58,96 milioane în 2050 şi 53,78 milioane în 2080.
Interesant de punctat că per ansamblu, populaţia UE, conform proiectărilor demografice realizate de Eurostat, în varianta de bază, va creşte până în anul 2050, când va ajunge la circa 528,6 milioane locuitori, după care populaţia va înregistra o diminuare până în anul 2080 (518,8 milioane locuitori).
La nivelul UE fenomenul de îmbătrânire demografică se va accentua, ponderea populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste va creşte de la 18,9% (în 2015) la 29,1% (în 2080), în timp ce ponderea populaţiei active de 15-64 ani va scădea de la 65,5% (în 2015) la 55,6% (în 2080).
În consecinţă, populaţia în vârstă de muncă de 15-64 ani va scădea, la nivelul Uniunii Europene, cu 44,4 milioane persoane.
Dar să revenim pe plaiurile noastre...
şi să lămurim ce e populaţia rezidentă: reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străină şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită (locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de perioadele de concedii, vacanţe etc) pe teritoriul României.
Revenind la studiul INS, evoluţia fenomenelor demografice din perioada 2012-2015 a constituit baza scenariilor de proiectare a populaţiei rezidente a fiecărui judeţ. S-a realizat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi a soldului migratoriu pe termen lung (pentru cel puţin 12 luni) la nivelul fiecărui judeţ. Prin însumarea populaţiei rezidente proiectate obţinute pentru fiecare judeţ s-a stabilit mai departe populaţia rezidentă proiectată a României până în anul 2060. “Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate, în educaţie, în protecţia socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei. Accentuarea îmbătrânirii populaţiei, însoţită de creşterea speranţei de viaţă a populaţiei determină schimbări structurale în cadrul populaţiei vârstnice prin apariţia unei noi grupe, «varsta a patra» şi anume «cei mai vârstnici vârstnici», persoane de peste 80 de ani”, se arată în lucrarea celor de la INS intitulată “Proiectarea populaţiei în profil teritorial la orizontul anului 2060”.
Viitorul se arată negru-tăciune
În varianta medie, judeţul Brăila ar urma să ajungă în anul 2030 la 233.667 locuitori după care să scadă şi mai mult până în 2060 când va ajunge la 132.278 locuitori, faţă de 305.989 câţi eram în 2015. Altfel spus, întreg judeţul va avea mai puţini locuitori decât are în prezent municipiul reşedinţă de judeţ. La nivel naţional această dimensiune a fenomenului (scădere cu 173.711 persoane ceea ce exprimat în procente înseamnă 56,8%) ne poziţionează pe locul III după Teleorman - 61,3%, Olt - 58,5%, imediat după noi clasându-se Gorjul cu 56,2%. Evident că suntem pe primul loc la nivel regional când vine vorba despre scăderea populaţiei, după noi în Regiunea Sud-Est fiind la mare distanţă Buzăul cu scădere de 48,7%, Tulcea - 47,8%, Galaţiul - 42,6% şi Vrancea - 33,5%. Cel mai bine la acest capitol stă Constanţa unde impactul previzionat pentru 2060 este de doar 25,1% cu minus. Media întregii regiuni este 39,8%: 2.481.684 locuitori în 2015, 1.494.033 locuitori în 2060 (o diminuare cu 987.651 persoane).
Dacă intrăm un pic mai în detaliu, pe grupe de vârstă, la capitolul “Ponderea populaţiei rezidente în profil teritorial pe grupe mari de vârstă în total populaţie, înregistrată în anul 2015 şi proiectată în anul 2060, în varianta medie” situaţia arată astfel: dacă în 2015 aveam o pondere de 14,1% a locuitorilor cu vârste sub 14 ani, în 2060 aceasta scade la 11,5%. Tot o scădere vom avea şi pe tranşa de vârstă a populaţiei apte de muncă (15 - 64 de ani): de la 65,7% va “plonja” sub pragul de 56%, mai precis 55,8%. În schimb, pe segmentul de vârstă peste 65 de ani, vom avea o creştere de la 20,2% la 32,7%. Studiul celor de la INS oferă şi o detaliere pe segmenul de vârstă peste 65 de ani, în sensul că face o delimitare pe tranşa “80 de ani şi peste”, unde se observă că suntem pe locul II la nivel naţional, după Teleorman (47,3%), în ce priveşte ponderea acestei grupe în total populaţie vârstnică. Mai concret, se preconizează pentru 2060 că din totalul de 43.236 persoane peste 65 de ani, aproape jumătate, 20.136 persoane mai exact, vor fi la vârsta a patra (peste 80 de ani), reprezentând 46,6%.
Piaţa muncii dar şi sistemul de învăţământ, scurtcircuitate de “dominoul” demografic
O altă dimensiune a fenomenului, cu implicaţii la fel de grave, este dată de scăderea populaţiei şcolare. Deja de la începutul anilor '90 şi până în prezent numărul elevilor s-a redus aproape la jumătate. De exemplu, dacă în primul an după Revoluţie erau aproximativ 85.000 de elevi în şcolile şi liceele din judeţul nostru, numărul lor nu mai atinge nici măcar pragul de 50.000. Iar dacă aruncăm o privire pe studiul realizat de INS putem observa că previziunile sunt sumbre: pentru anul 2030 se preconizează o scădere a populaţiei şcolare cu vârsta între 0-23 ani la circa 32.000, iar în 2060 va ajunge la aproximativ 18.400.
În mod evident scăderea populaţiei şcolare determină o serie de consecinţe: reducerea numărului de clase din şcoli sau chiar dispariţia unor unităţi şcolare cu totul, mai puţine posturi pentru cadrele didactice, creşterea numărului de elevi care învaţă în sistem simultan şi subfinanţarea şcolilor cu efective reduse de copii.
Nu este greu de intuit şi o a treia faţetă a acestui domino demografic: şocul pe care-l va resimţi piaţa muncii în contextul previzionatei lipse de brăileni apţi de muncă în orizontul anului 2060. Analiza INS vorbeşte clar despre o scădere consistentă tocmai pe tranşa de vârstă a celor apţi de muncă,15 - 64 de ani, a cărei ponderi în total populaţie rezidentă a judeţului va ajunge undeva la 55,8%. Iar asta în contextul în care şi aşa piaţa muncii locală suferă din cauza lipsei forţei de muncă.
