* cu 43%, județul nostru se situează în prima jumătate a clasamentului național, dar este cu 6 procente sub media întregii țări * din regiunea de dezvoltare din care facem față Constanța și Galațiul ne depășesc
Un clasament la nivel național privind gradul de autofinanțare a bugetelor locale, prin raportarea veniturilor proprii ale UAT-urilor la total venituri din fiecare județ, ne poziționează pe locul 14, așadar în prima jumătate a topului, dar procentul calculat pentru Brăila este sub media națională. Mai exact, pe baza datelor de execuție bugetară a tuturor județelor plus a Bucureștiului, aferentă anului 2017, s-a putut realiza la nivel național un clasament care ia în calcul cei doi indicatori menționați anterior, iar în cazul Brăilei valorile au fost următoarele: 854 milioane lei venituri totale, raportat la 371 milioane lei - venituri proprii. A rezultat astfel un procent de 43% care însă, așa cum aminteam mai devreme, nu depășește media națională de 49% ca grad de autofinanțare. De altfel, doar nouă județe plus capitala sunt peste acest prag: București (80%), Ilfov - 72%, Brașov - 61%, Cluj - 60%, Sibiu - 57%, Constanța - 57%, Timiș - 57%, Arad - 53%, Prahova - 50% și Argeș - 50%. La coada clasamentului sunt județe precum Teleorman, Mehedinți și Vaslui, unde nu s-a depășit nici măcar pragul de 30% grad de autofinanțare.
Discutând strict despre regiunea de dezvoltare din care facem parte, suntem pe locul III după Constanța - 57% și Galați - 45%, după noi fiind Tulcea cu 42%, Buzău - 35% și Vrancea cu 33%.
Reamintim că, recent, cotidianul nostru v-a prezentat o analiză bazată pe datele execuției bugetare 2017 pentru întreg județul nostru, inclusiv primăriile din mediul rural, care arată foarte clar faptul că statul ține în lesă scurtă primăriile din teritoriu, o lesă financiară bineînțeles, în care autoritățile locale depind de banii de la bugetul de stat pentru a face față cheltuielilor de zi cu zi. Asta, pe fondul a două fenomene extrem de nocive care se manifestă de ani buni inclusiv în primăriile brăilene: incapacitatea acestora de a-și acoperi cheltuielile din veniturile proprii prin colectarea, în principal a taxelor și impozitelor pe proprietate, coroborat cu o rigiditate extremă a cheltuielilor prin prisma costurilor cu salariile. În fața unui astfel de tablou sumbru este evident că fără "cârjele financiare" de la bugetul statului, adică veniturile din cote defalcate de TVA și din impozitul pe venit, plus sumele alocate la rectificările bugetare pentru echilibrarea bugetelor locale, primăriile ar da faliment pe capete, dacă ar fi puse să trăiască doar din banii colectați din ograda proprie.
Clasamentul la nivel național bazat pe aceleași date arată că, practic, nici un județ nu reușește să-și acopere integral cheltuielile din colectarea veniturilor proprii.
