* era vorba de zeci de milioane de euro, sumă ce ar fi putut nărui bugetul local * nemţii de la "Passavant" au demonstrat că se poate: în trei luni au făcut de cinci ori mai mult decât au reuşit să facă turcii de la "Yapi" într-un an
Chiar dacă ieri a fost ger şi chiciură, se lucra intens la montarea conductelor
Totodată, s-au început în forţă lucrările la montarea conductelor de aducţiune a apelor uzate dinspre canalul colector, precum şi la staţia de pompare ce va asigura presiunea pe aceste conducte. Ieri, primarul Aurel Simionescu a anunţat că volumul lucrărilor executate de firma germană a acoperit deja suma alocată de Uniunea Europeană pentru acest proiect. Asta înseamnă că termenul limită de cheltuire a împrumutului nerambursabil, fixat pentru 31 decembrie 2010, nu va fi depăşit, deci nu mai există pericolul ca UE să îşi ceară banii înapoi. Reamintim că situaţia devenise extrem de tensionată astă-vară, când investiţia se blocase, pur şi simplu, din cauză că firma turcească "Yapi" intrase în faliment şi nu mai avea capacitatea de a continua lucrările. Proiectul era realizat doar în proporţie de 13% şi nu se întrevedea nicio şansă ca banii alocaţi de Uniunea Europeană să fie investiţi până la 31 decembrie, aşa cum prevedea contractul de finanţare. În consecinţă, oficialii europeni ameninţau că or să ceară înapoi banii alocaţi pentru staţia de epurare dar şi pentru alte proiecte finanţate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA). După cum se ştie, prin ISPA s-a finanţat, cu 15 milioane de euro, finalizarea noului canal colector şi extinderea sistemului de canalizare în cartierele periferice, lucrare executată la Brăila, cu câţiva ani întârziere, de celebra firmă grecească "Athena".
La fel de intens se lucra şi la staţia de pompare
Tot prin ISPA s-au alocat şi banii pentru staţia de epurare, cheltuindu-se, până în luna august a acestui an, opt milioane de euro pentru acest obiectiv. Problema este că termenul limită de execuţie a tuturor proiectelor finanţate prin ISPA este 31 decembrie 2010. Dacă până la această dată nu se investeau, în scopul propus, toate sumele, UE avea dreptul să îşi ceară banii înapoi. Or, dacă adunăm cele 15 milioane cheltuite pentru canalizare, cu cele opt cheltuite deja pentru staţia de epurare, observăm că Brăila ar fi avut de returnat 23 milioane de euro, sumă care ar fi "spulberat" bugetul local. Din fericire, pericolul a trecut. Primarul Simionescu a explicat, ieri, că pe şantierul staţiei de epurare s-a reuşit investirea întregii sume provenite din împrumutul european. Concret, după cum ne-a spus Simionescu, este vorba despre 27 milioane de euro, bani cu care s-a realizat aproape 70% din volumul de lucrări. Pentru restul de 30% vor fi alocaţi 22 milioane de euro, suma acoperită integral de partea română, cu bani obţinuţi dintr-un împrumut rambursabil făcut la Banca Europeană de Investiţii, cu bani proveniţi de la bugetul de stat şi cu bani de la bugetul local.
Primarul Aurel Simionescu a depăşit cu brio un moment extrem de dificil al mandatului său
După cum v-am mai informat, staţia de epurare ar fi trebuit să fie gata la Brăila încă din anul 2008. Lucrările trebuia începute în 2006, însă firma care a câştigat contractul atunci, "Termomecanica" Italia, nici măcar nu a reuşit să demareze lucrările la fundaţia construcţiei. După doi ani de tergiversări, "Termomecanica" a pierdut contractul. S-a organizat o nouă licitaţie, câştigată de data aceasta de consorţiul format din firma turcească "Yapi" şi firma germană "Passavant". Totodată, s-a fixat un nou termen limită: finalul anului 2010. "Yapi" se obliga să construiască, până în decembrie 2010 staţia, cu anexele aferente, iar "Passavant" urma să o doteze cu echipamentele necesare. Turcii de la "Yapi" au început lucrările în vara anului 2009 şi păreau destul de decişi să recupereze întârzierea provocată de "Termomecanica". După câteva luni, însă, ritmul de lucru a început să scadă considerabil. A devenit evident că "Yapi" se confruntă cu serioase dificultăţi financiare, fapt ce se reflecta în situaţia şantierului de la Brăila. În acest context, autorităţile locale, în frunte cu primarul Aurel Simionescu au cerut ca la conducerea consorţiului să treacă nemţii de la "Passavant", care puteau asigura o relaţie mult mai bună cu finanţatorii proiectului. Rocada s-a făcut în luna august, iar din acel moment lucrurile s-au schimbat radical pe şantier. Germanii au reorganizat rapid lucrurile, astfel că, din septembrie, 300 de oameni muncesc, zi lumină, pe toate fronturile, atât la bazinele de decantare cât şi la conducta care leagă staţia de canalul colector. Şi staţia de pompare, ce se construieşte lângă fosta fabrică de cărămizi, se află deja într-un stadiu destul de avansat. Toată lumea e de acord că, dacă se lucra aşa de la început, în momentul de faţă staţia ar fi fost deja în stare de funcţionare. Ce nu s-a făcut, însă, astă primăvară şi astă vară, trebuie făcut acum, în condiţii de iarnă. Conducerea şantierului a anunţat că muncitorii vor înceta lucrul pe 22 decembrie, iar pe 3 ianuarie 2011, după sărbătorile de iarnă, vor reîncepe treaba. Totul depinde, însă, şi de starea vremii. Dacă va fi ger şi zăpadă, ritmul va fi serios afectat. Primarul Aurel Simionescu speră, totuşi, că în aprilie staţia va fi gata astfel ca, după o perioadă de probe, să intre în regim normal de funcţionare, din luna iunie a anului viitor.
Datorită ritmului de lucru impresionant al firmei germane "Passavant", care a preluat în urmă cu doar trei luni şantierul staţiei de epurare, la iniţiativa autorităţilor locale, Brăila a scăpat de pericolul de a fi obligată să returneze Uniunii Europene un împrumut de zeci de milioane de euro. Din septembrie, de când nemţii au preluat conducerea consorţiului format din firma "Passavant" şi firma turcească "Yapi", lucrările au avansat extraordinar de repede. Când au venit ei, tot ce se făcuse pe şantier, pe parcursul unui an de zile, era o groapă săpată pentru fundaţie şi câteva sute de piloni de beton înfipţi în pământ pentru stabilizarea pământului. În numai trei luni, staţia de epurare a început deja să prindă formă - aşa cum poate observa oricine trece pe digul Brăila-Galaţi.
Chiar dacă ieri a fost ger şi chiciură, se lucra intens la montarea conductelor
Totodată, s-au început în forţă lucrările la montarea conductelor de aducţiune a apelor uzate dinspre canalul colector, precum şi la staţia de pompare ce va asigura presiunea pe aceste conducte. Ieri, primarul Aurel Simionescu a anunţat că volumul lucrărilor executate de firma germană a acoperit deja suma alocată de Uniunea Europeană pentru acest proiect. Asta înseamnă că termenul limită de cheltuire a împrumutului nerambursabil, fixat pentru 31 decembrie 2010, nu va fi depăşit, deci nu mai există pericolul ca UE să îşi ceară banii înapoi. Reamintim că situaţia devenise extrem de tensionată astă-vară, când investiţia se blocase, pur şi simplu, din cauză că firma turcească "Yapi" intrase în faliment şi nu mai avea capacitatea de a continua lucrările. Proiectul era realizat doar în proporţie de 13% şi nu se întrevedea nicio şansă ca banii alocaţi de Uniunea Europeană să fie investiţi până la 31 decembrie, aşa cum prevedea contractul de finanţare. În consecinţă, oficialii europeni ameninţau că or să ceară înapoi banii alocaţi pentru staţia de epurare dar şi pentru alte proiecte finanţate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA). După cum se ştie, prin ISPA s-a finanţat, cu 15 milioane de euro, finalizarea noului canal colector şi extinderea sistemului de canalizare în cartierele periferice, lucrare executată la Brăila, cu câţiva ani întârziere, de celebra firmă grecească "Athena".
La fel de intens se lucra şi la staţia de pompare
Tot prin ISPA s-au alocat şi banii pentru staţia de epurare, cheltuindu-se, până în luna august a acestui an, opt milioane de euro pentru acest obiectiv. Problema este că termenul limită de execuţie a tuturor proiectelor finanţate prin ISPA este 31 decembrie 2010. Dacă până la această dată nu se investeau, în scopul propus, toate sumele, UE avea dreptul să îşi ceară banii înapoi. Or, dacă adunăm cele 15 milioane cheltuite pentru canalizare, cu cele opt cheltuite deja pentru staţia de epurare, observăm că Brăila ar fi avut de returnat 23 milioane de euro, sumă care ar fi "spulberat" bugetul local. Din fericire, pericolul a trecut. Primarul Simionescu a explicat, ieri, că pe şantierul staţiei de epurare s-a reuşit investirea întregii sume provenite din împrumutul european. Concret, după cum ne-a spus Simionescu, este vorba despre 27 milioane de euro, bani cu care s-a realizat aproape 70% din volumul de lucrări. Pentru restul de 30% vor fi alocaţi 22 milioane de euro, suma acoperită integral de partea română, cu bani obţinuţi dintr-un împrumut rambursabil făcut la Banca Europeană de Investiţii, cu bani proveniţi de la bugetul de stat şi cu bani de la bugetul local.
Italienii şi turcii s-au făcut de râs, nemţii au salvat situaţia
Primarul Aurel Simionescu a depăşit cu brio un moment extrem de dificil al mandatului său
După cum v-am mai informat, staţia de epurare ar fi trebuit să fie gata la Brăila încă din anul 2008. Lucrările trebuia începute în 2006, însă firma care a câştigat contractul atunci, "Termomecanica" Italia, nici măcar nu a reuşit să demareze lucrările la fundaţia construcţiei. După doi ani de tergiversări, "Termomecanica" a pierdut contractul. S-a organizat o nouă licitaţie, câştigată de data aceasta de consorţiul format din firma turcească "Yapi" şi firma germană "Passavant". Totodată, s-a fixat un nou termen limită: finalul anului 2010. "Yapi" se obliga să construiască, până în decembrie 2010 staţia, cu anexele aferente, iar "Passavant" urma să o doteze cu echipamentele necesare. Turcii de la "Yapi" au început lucrările în vara anului 2009 şi păreau destul de decişi să recupereze întârzierea provocată de "Termomecanica". După câteva luni, însă, ritmul de lucru a început să scadă considerabil. A devenit evident că "Yapi" se confruntă cu serioase dificultăţi financiare, fapt ce se reflecta în situaţia şantierului de la Brăila. În acest context, autorităţile locale, în frunte cu primarul Aurel Simionescu au cerut ca la conducerea consorţiului să treacă nemţii de la "Passavant", care puteau asigura o relaţie mult mai bună cu finanţatorii proiectului. Rocada s-a făcut în luna august, iar din acel moment lucrurile s-au schimbat radical pe şantier. Germanii au reorganizat rapid lucrurile, astfel că, din septembrie, 300 de oameni muncesc, zi lumină, pe toate fronturile, atât la bazinele de decantare cât şi la conducta care leagă staţia de canalul colector. Şi staţia de pompare, ce se construieşte lângă fosta fabrică de cărămizi, se află deja într-un stadiu destul de avansat. Toată lumea e de acord că, dacă se lucra aşa de la început, în momentul de faţă staţia ar fi fost deja în stare de funcţionare. Ce nu s-a făcut, însă, astă primăvară şi astă vară, trebuie făcut acum, în condiţii de iarnă. Conducerea şantierului a anunţat că muncitorii vor înceta lucrul pe 22 decembrie, iar pe 3 ianuarie 2011, după sărbătorile de iarnă, vor reîncepe treaba. Totul depinde, însă, şi de starea vremii. Dacă va fi ger şi zăpadă, ritmul va fi serios afectat. Primarul Aurel Simionescu speră, totuşi, că în aprilie staţia va fi gata astfel ca, după o perioadă de probe, să intre în regim normal de funcţionare, din luna iunie a anului viitor.
