• luna trecută, Agenţia de Cadastru a înregistrat aproape 660 de astfel de tranzacţii, în sensibilă urcare faţă de primul trimestru al anului în curs • doar Timişul şi Aradul ne-au depăşit la acest capitol
Revenire spectaculoasă a tranzacţiilor cu terenuri agricole în judeţul nostru la începutul trimestrului II, mai precis în luna aprilie, după o perioadă de 3 luni în care vânzările la acest capitol au stagnat în jurul pragului de 400 de tranzacţii. Cea mai recentă statistică a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) aferentă lunii abia încheiate arată că în cazul judeţului nostru au fost înregistrate aproape 660 de tranzacţii cu terenuri extravilane agricole (659 tranzacţii mai exact) context în care ne poziţionăm pe locul III la nivel naţional după judeţele Timiş şi Arad unde s-au înregistrat 1.289, respectiv 709 tranzacţii cu astfel de terenuri.
De altfel, ierarhia din luna aprilie este asemănătoare cu cea din ianuarie anul curent, în sensul că Brăila era tot pe locul III, chiar dacă cifrele de atunci erau mult mai mici. Mai exact, la început de an pe locul I era Aradul cu 633 vânzări de terenuri agricole, urmat de Timiş - 614 şi apoi Brăila cu 473 tranzacţii de terenuri agricole. În lunile următoare, adică februarie şi martie, judeţul nostru a coborât tocmai pe locul 10, cu 414 tranzacţii, după care a alunecat pe locul 13, cu 406 tranzacţii.
Revenind la statistica lunii aprilie, la nivel naţional, peste 44.100 de imobile şi terenuri au fost vândute în România, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, fiind cu 996 mai mare faţă de luna aprilie a anului trecut.
Per total, cele mai multe vânzări au fost înregistrate în Bucureşti - 5.837, în Timiş - 3.491 şi Cluj - 2.962. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Caraş-Severin - 320, Gorj - 265 şi Olt - 207.
Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în perioada analizată, a fost de 22.134, cu 5.841 mai mare faţă de luna aprilie 2017, iar cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti - 5.517, Timiş - 1.760 şi Cluj - 1.318.
Aşa cum aminteam mai devreme, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a patra lună a acestui an sunt Timiş - 1.289, Arad -709 şi Brăila - 659, iar pe ultimele locuri s-au clasat Maramureşul cu 69 de tranzacţii, urmat de Alba - 61 şi Vâlcea - 41 de loturi de teren agricol tranzacţionate.
Chiar dacă statistica ANCPI nu indică un preţ mediu pe hectar pentru aceste tranzacţii, specialiştii la nivel naţional au prezentat la începutul acestui an un clasament bazat pe previziunile privind evoluţia cotaţiei terenurilor agricole, potrivit căruia, cele mai scumpe terenuri ar fi în judeţele Ilfov şi Ialomiţa, unde sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 euro pe hectar, urmate de Arad, Timiş şi Caraş-Severin, unde preţurile sunt cuprinse între 6.000 – 8.500 euro/ha, iar apoi, de judeţul Călăraşi cu 4.000 – 8.000 euro/ha. Urmează Botoşani şi Iaşi cu o cotaţie între 5.500 – 7.000 euro/ha, precum şi Brăila cu 5.000 – 7.000 euro/ha.
Ar mai fi de adăugat că, potrivit cotaţiilor notariale valabile în acest an, în judeţul nostru cele mai scumpe terenuri agricole se află pe raza comunelor Traian şi Unirea cu o evaluare la 25.000 lei/ha, echivalentul a circa 5.500 euro/ha, urmate de terenurile agricole din Cazasu, cu o cotaţie de circa 5.000 euro/ha. La Viziru şi Chiscani, alte două comune intens vânate de achizitorii de terenuri, cotaţiile se menţin la nivelul de 23.000 - 25.000 lei/ha.
