Brăila a pierdut aproape orice speranţă de a avea acces direct la redevenţa aferentă administrării Insulei Mari a Brăilei. După ani de zile în care autorităţile au sperat să-şi mărească veniturile cu cele 4 milioane de euro percepuţi anual de stat celui mai mare arendaş din România, Culiţă Tărâţă, răstimp în care politicienii nu s-au sfiit să folosească acest subiect în campaniile electorale, capitolul este pe cale să fie definitiv închis. Aceasta în contextul în care pe masa de lucru a Guvernului urmează să ajungă un proiect de act normativ elaborat de Ministerul Agriculturii, ce prevede, pe de o parte, desfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) - cea care administrează interesele statului în IMB - pe de altă parte, transferarea atribuţiilor în sarcina Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF). Astfel se închide orice portiţă ce ar fi putut fi exploatată în favoarea comunităţii locale. Acest proiect ar fi trebuit să fie luat în discuţie încă de duminica trecută, când a avut loc şedinţa de Guvern însă, din lipsă de timp, subiectul a fost amânat. Decizia Ministerului Agriculturii i-a enervat la culme pe reprezentanţii autorităţilor locale, care spun că nu capitulează şi vor încerca, şi în al 12-lea ceas, să întoarcă lucrurile în favoarea Brăilei. Precizăm faptul că ministrul Agriculturii este Ilie Sârbu, unul dintre principalii lideri ai PSD.
Tărâţă va plăti redevenţa la ANIF
Potrivit unui proiect de act normativ realizat de Ministerul Agriculturii, comunitatea locală a pierdut din nou şansa administrării Insulei Mari a Brăilei. Întreg calupul de drepturi şi obligaţii generate de reprezentarea intereselor statului vizând în mod special IMB urmează a fi transferate de la ADS, care se va desfiinţa, către ANIF. Este vorba despre un proiect de ordonanţă de guvern elaborat de Ministerul Agriculturii privind "descentralizarea unor activităţi şi reorganizarea structurilor din subordinea, din coordonarea sau sub autoritatea MAPDR". La articolul 8 al acestui proiect se menţionează foarte clar că în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei, ANIF va prelua, prin protocol aprobat prin Hotărâre de Guvern, de la Agenţia Domeniilor Statului, următoarele: suprafeţele proprietate de stat formate din terenurile realizate pe seama îndiguirilor, desecărilor şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare din incintele Borcea de Sus, din judeţul Călăraşi, Borcea de Jos, din judeţul Ialomiţa şi Insula Mare a Brăilei, din judeţul Brăila. De asemenea, vor fi preluate activele şi pasivele privind gestionarea obiectivelor menţionate anterior, precum şi întreg patrimoniul aferent acestora. În plus, ANIF va prelua şi contractele care au ca obiect administrarea şi gestionarea acestor obiective, precum şi drepturile litigioase. Ce se întâmplă cu banii pe care statul trebuie să-i încaseze de pe urma concesionării IMB? Proiectul stabileşte că la nivel naţional va fi constituit un fond special pentru îmbunătăţiri funciare din care, cu aprobarea ministrului Agriculturii, vor fi finanţate proiectele vizând lucrări de dezvoltare - modernizare a infrastructurii din acest sector de activitate. Practic, concesionarul IMB, firma nemţeană "TCE 3 Brazi" de numele căreia se leagă cel al parlamentarului PSD Culiţă Tărâţă, va achita redevenţa direct către ANIF, care va dirija banii spre fondul special.
Potrivit departamentului de relaţii cu presa al MAPDR, proiectul de act normativ a fost inclus în ordinea de zi a şedinţei de Guvern de duminică, 14 iunie. Cu toate acestea, sursele menţionate au explicat că, din lipsă de timp, discuţia a fost amânată pentru altă dată.
"Vor vinde proprietatea statului pe 2 arginţi!"
Contactat de reporterii "Obiectiv", Culiţă Tărâţă, arendaşul IMB, a punctat că nu este de acord cu acest capitol din programul de restructurare a Ministerului Agriculturii, militând pentru menţinerea ADS. "Este o prostie asta cu desfiinţarea ADS. Am mai avut ceva probleme cu unii dintre angajaţii ADS, dar cu instituţia nu am nimic şi militez pentru menţinerea ei, pentru că această structură există şi în alte ţări europene şi funcţiona şi înainte de 1948. De fapt, prin această propunere legată punctual de ADS se încearcă servirea intereselor unor grupuri politice care vor să pună mâna pe terenurile statului. Pe noi nu ne afectează această măsură, dar problema va fi în judeţele unde administrarea terenurilor va fi preluată de consiliile locale. Acestea din urmă, prin 2 sau 3 hotărâri locale, o să treacă terenurile din proprietatea publică în cea privată a statului şi apoi vor vinde proprietatea statului pe 2 arginţi", a spus Tărâţă. De asemenea, acesta a punctat că va aborda subiectul şi în plenul Parlamentului, în încercarea de a modifica actul normativ propus de minister. În plus, Tărâţă a declarat că ar fi de acord să plătească redevenţa chiar şi Consiliului Judeţean, condiţia fiind aceea ca sumele să fie investite în infrastructura din Insulă.
"Nu vom sta cu mâinile în sân"
Evident că reprezentanţii clasei politice locale au utilizat intens subiectul IMB în cadrul campaniilor electorale pentru atragerea simpatiei populaţiei şi, în mod automat, a voturilor. De la simple promisiuni lucrurile au evoluat, totuşi, până la iniţiative legislative. Un exemplu în acest sens îl constituie proiectul susţinut, la începutul anului 2008, de către deputatul PSD de Brăila Mihai Tudose şi senatorul, pe atunci, Aurel Simionescu. Proiectul celor doi ce viza trecerea IMB în administrarea Consiliului Judeţean Brăila a primit avizul favorabil al Senatului, însă a "murit" în Camera Deputaţilor, fără a se mai auzi ceva despre el de atunci.
Ieri, primarul Aurel Simionescu ne-a declarat că lucrurile nu se termină aici şi că va căuta în continuare modalităţi de a bloca transferul IMB către ANIF. De altfel, cel mai interesat de subiect s-a arătat preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care a declarat că este foarte supărat de "manevra" ministrului: "Până la urmă nu s-a aprobat nimic, deocamdată. Transferul acesta nu are nicio noimă. Explicaţia lor ar fi că ANIF a scos insula de sub apă, ceea ce e o tâmpenie. O să facem presiuni pentru ca lucrurile să meargă pe făgaşul normal şi IMB să ajungă în administrarea CJ. Nu vom sta cu mâinile în sân", a punctat Stancu.
În ceea ce-l priveşte pe unul dintre parlamentarii care a abordat de mai multe ori tema IMB, liberala Diana Tuşa, aceasta a declarat că va adresa o interpelare ministrului Agriculturii şi că va solicita modificarea proiectului legislativ elaborat de MAPDR. Nici deputatul PSD Mihai Tudose, preşedintele Comisiei Economice, nici colegul său Cristian Rizea, membru în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor, nu au putut fi contactaţi telefonic în cursul zilei de ieri pentru a da o declaraţie referitoare la această manevră care loveşte direct în interesele judeţului.
Redevenţa, sursa principală de alimentare a Fondului pentru Îmbunătăţiri Funciare
La rândul său, directorul Direcţiei Îmbunătăţiri Funciare din cadrul MAPDR, Valentin Apostol, a precizat că proiectul prevede înfiinţarea unui fond special la nivel naţional, unde vor fi cumulaţi banii din redevenţele colectate de pe urma concesionării terenurilor aparţinând statului: "Aceşti bani vor fi utilizaţi pentru finanţarea Programului de reabilitare, modernizare şi extindere a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare. Există deja astfel de proiecte aprobate dar care nu au sursă de finanţare, cât şi viitoarele proiecte ce vor fi depuse şi care vizează reţele de irigaţii viabile vor fi finanţate din acest fond".
IMB, cea mai mare exploataţie agricolă din Europa
Insula mare a Brăilei a fost creată artificial, în spiritul megalomaniei comuniste, cu un efort financiar enorm şi cu pierderi omeneşti incomensurabile. Societatea "IMB" s-a "înălţat" pe ruinele fostului IAS "Insula Mare a Brăilei". Un asemenea gigant nu a fost niciodată uşor de administrat, dar declinul s-a resimţit abia prin '94 când, peste noapte, dobânzile bancare au ajuns la 130%.
Problemele s-au acutizat în 1997, odată cu înfiinţarea Concernului "Braigal". În concern, IMB a intrat cu datorii de circa 4,201 miliarde de lei, iar în aprilie 1999, când a fost lichidat "Braigal-ul", a ieşit cu datorii de circa 300 miliarde de lei. La acestea s-au adăugat majorările şi penalizările, iar societatea a intrat în imposibilitate de plată. La 15 decembrie 2000 a fost hotărâtă trecerea în procedură de reorganizare judiciară, iar în aprilie 2001 a fost aprobată prelungirea perioadei de reorganizare cu încă nouă luni. Planul de reorganizare nu a fost viabil din start, de aceea nici nu a dat roade. Vina a fost dată pe lichidator, "Sierra Quadrant", care în trei ani a reuşit să dubleze datoriile vechi, ajungînd în 2002 la circa 650 miliarde de lei. Decizia care însă "a pus capac" a fost cea din 1 octombrie 2002, prin care Agenţia Domeniilor Statului (ADS), acţionarul majoritar al "IMB" şi în acelaşi timp proprietarul terenurilor, a dat în arendă cele 56.000 ha firmei "TCE 3 Brazi" din Piatra Neamţ, a deputatului PSD din acea vreme, Culiţă Tărîţă. Pretenţiile statului cu titlu de redevenţă au fost stabilite la circa 4 milioane euro anual. De menţionat este că suma reprezintă grosul veniturilor anuale ale ADS Brăila, în contextul în care biroul judeţean local al Agenţiei Domeniilor Statului înregistrează circa 5,5 milioane euro anual.
