• la o simplă plimbare pe principalele artere ale oraşului se poate observa cum “bate vântul” prin spaţiile comerciale • Romarta Nouă, Independenţei, Gării, Strada Mihai Eminescu sunt doar câteva exemple de zone în care, în ciuda faptului că au un excelent vad comercial, magazinele se închid pe bandă rulantă • în locul lor rămâne doar un spaţiu gol, cu vitrine prăfuite pe care sunt lipte afişe cu anunţul “de închiriat” • dacă unele sunt cât de cât îngrijite, altele sunt lăsate cu totul în paragină • lipsa infrastructurii şi neimplicarea autorităţilor sunt doar câteva dintre motivele pentru care Brăila aduce tot mai mult cu un oraş pustiu
“Aici nu era cândva o cofetărie?”, “Când s-a închis magazinul acesta?”, “Nu îţi mai poţi plăti acolo factura, că şi-au mutat sediul”. “Incredibil, erau aici de 20 de ani!”.
Auzim tot mai des astfel de replici în jurul nostru. Din păcate, în ultimul timp, Brăila pare un oraş tot mai sărac şi părăsit, în care afacerile din domeniul comerţului dispar pe bandă rulantă. Şi nu vorbim de periferie sau de cartiere! Pentru că, de ceva vreme, chiar dacă sunt în “buricul târgului”, zeci de spaţii comerciale se închid în tăcere şi apoi zac goale ani de zile. Spre exemplu, în zona Romarta Nouă, pe Independenţei, pe Şcolilor sau Gării, zone intens circulate şi cu un excelent vad comercial, indiferent de specific, magazinele se închid unul după altul, în locul lor rămânând doar vitrine prăfuite, dizgraţioase, din care ies în relief, hidos, doar afişe imense cu mesajul “de închiriat”. Însă chiriaşii sunt tot mai greu de găsit, după cum spun chiar proprietarii, iar spaţiile respective rămân goale cu anii.
Fenomenul “Brăila de închiriat”
Zeci de spaţii comerciale din centrul Brăilei îşi caută chiriaşi de ani de zile. Efectiv abandonate, unele au vitrinele atât de prăfuite, de jegoase, pereţii atât de murdari sau încărcaţi cu graffiti, încât ai impresia că te afli, nu în centru, ci la o margine de ghetou. E deja un fenomen, din ce în ce în ce mai mulţi antreprenori, biruiţi de taxe şi de lipsa de clienţi, alegând să pună lacătul pe uşă. La cât sunt de multe, categoric e un fenomen, iar pentru a afla dimensiunea lui, redactorii “Obiectiv” au mers în mai multe zone centrale, cu potenţial comercial, cum ar fi Independenţei, Romarta Nouă, Gării, Şcolilor sau Mihai Eminescu. Rezultatul... Pe alocuri, unde sunt şi câte 3 - 4 - 5 magazine închise unul lângă altul, unul mai murdar ca altul, imaginea pare apocaliptică, confirmând parcă faptul că Brăila aduce tot mai mult cu un oraş uitat de lume, părăsit de locuitori.
Cauzele
Ne-am întrebat apoi care ar fi motivele pentru care afacerile nu merg în Brăila, aşa că am cerut părerea preşedintelui Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila, Ştefan Fusea. Acesta ne-a enumerat mai multe posibile cauze, printre care: slaba putere economică a oraşului, lipsa infrastructurii şi neimplicarea autorităţilor.
“În primul rând, pentru a fi un pol de interes economic, Brăila ar trebui să fie un centru universitar pentru că viaţa ne-a demonstrat că centrele universitare foarte puternice - vezi Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara - se dezvoltă pentru că toate firmele care vor să îşi deschidă afaceri într-o anumită zonă au nevoie de oameni calificaţi şi bine pregătiţi. În al doilea rând, lipsa infrastructurii în zona Brăila-Galaţi. Nu avem aeroport, nu avem o şosea bună măcar, nu mai vorbim de autostradă sau un drum expres care să facă legătura cu autostrada Bucureşti-Constanţa. Iar e un element important, pentru care firmele puternice nu se amplasează în zonă, dacă transportă foarte greu produsele şi personalul. În al treilea rând, sistemul de învăţământ actual, care nu formează oameni de middle, adică personal calificat pentru meseriile de bază. Nu mai avem şcolile profesionale, care să formeze strungari, sudori, zidari şi aşa mai departe. Un nucleu de meseriaşi ar putea atrage investitori. Şi în al patrulea rând, o neimplicare foarte puternică a factorului politic, din tot eşicherul, pentru promovarea zonei în vederea investiţiilor”, ne-a declarat Ştefan Fusea. Iar fără investiţii importante, salariile sunt mici (o arată şi statisticile, Brăila fiind mereu în coda clasamentului top salarii la nivel naţional), iar cu salarii mici şi puterea de cumpărare a brăilenilor este scăzută. Practic, este un efect de domino, cauzat de lipsa unei strategii locale pe termen mediu şi lung.
Chirii nejustificat de mari
Pe de altă parte, un alt motiv pentru care magazinele trag unul după altul obloanele sunt chiriile prea mari, în foarte multe cazuri nejustificat de mari, proprietarii nefiind dispuşi să cedeze la preţ. Spre exemplu, în centrul oraşului, în funcţie de spaţiu, tarifele încep de la câteva sute de euro şi ajung la câteva mii de euro. Spaţiile mici se închiriază mai repede, ce-i drept, dar se şi închid la fel de repede, marfa multă într-un spaţiu mic fiind departe de a asigura un comerţ civilizat, iar dacă chiria mare se mai şi reflectă în preţ, eşecul e garantat. De cealaltă parte, locaţiile generose pot sta cu anunţul “de închiriat” lipit de geam şi ani de zile.
“Din alt punct de vedere, proprietarii de spaţii ar trebui să înţeleagă că trebuie să se adapteze condiţiilor pieţei de la Brăila. Decât să ţină spaţiile goale cu anii, fără niciun beneficiu, mai bine să le ofere pentru nişte chirii accesibile, adaptate la ce este la Brăila. Mai degrabă îl închiriezi la un tarif mai mic şi obţii un venit, decât să îl ţii gol pentru că atunci ai pierderi permanente”, este de părere preşedintele CCIA Brăila.
“Regala” sărăciei
Din păcate, cea mai pustie zonă din oraş este Regala (Str. Mihai Eminescu). Paradoxal, o stradă cu o lungime de 400 de metri, construită special pentru a fi zonă comercială şi de promenadă, o duce cel mai greu la capitolele “chiriaşi” şi “clienţi”. O stradă care ar trebui să vibreze de forfotă, de magazine, terase şi restaurante, cea care ar putea să aducă milioane bugetului municipalităţii numai din turism, este, de ceva ani, doar un “regal” al sărăciei: lângă un magazin deschis sunt alte două-trei închise. Locul pare mai mult părăsit, mai ales după lăsarea serii, şi se animă doar când sunt evenimente, cum ar fi Târgul de Mărţişoare, Festivalul de Carte sau Zilele Brăilei. Odată ce aceste evenimente se încheie însă, Regala redevine săracă, mută, părăsită, accentuând şi mai mult sentimentul de ruină pe care ţi-l dau clădirile lasate în paragină. O primă strategie a fost aplicată vara trecută, celebrele umbreluţe având totuşi un rezultat destul de bun. Dar numai umbreluţele nu vor reuşi niciodată să scoată din amorţeală şi parţial abandon cel mai frumos loc din întregul oraş Brăila. Un loc aproape unic în ţară, pentru care suntem de-a dreptul invidiaţi, un loc cu un potenţial imens, dar, din nefericire, deloc exploatat.
Un cerc vicios
Redactorii “Obiectiv” au stat de vorbă şi cu doi proprietari de spaţii comerciale de pe Mihai Eminescu, iar ei ne-au explicat şi de ce nu mai vine lumea “pe strada lor”.
“De când s-a deschis mall-ul a început declinul, n-au mai fost clienţi foarte importanţi. E problemă mare şi un cerc vicios. În primul rând, aspectul străzii, atracţiile. Nu sunt astea, nu sunt nici oameni pe stradă, deci nu sunt clienţi. Nu sunt clienţi, nu sunt oamenii interesaţi să închirieze. Nu sunt magazine deschise, nu mai e zonă comercială bună. Şi tot aşa. Am avut un an de zile închis spaţiul. Dar lângă mine este cineva care nu a mai deschis de 10-15 ani. E foarte greu să închiriezi. După un an, văzând că nu reuşesc să închiriez am reluat eu activitatea, tot pe zona de comerţ. Dar l-am închis acum, pur şi simplu n-a mers. Şi e spaţiul meu, nu plătesc chirie, dar nu sunt clienţi. Aşa că am plecat din ţară şi urmează să văd ce voi face mai departe, dacă rămân aici sau mă întorc în Brăila. Nu am luat încă o decizie, dar cum treaba nu merge…”, ne-a spus proprietarul.
Acesta susţine că soluţii pentru a scoate strada din sărăcie şi din ruină există, însă nimic nu poate fi posibil fără implicarea autorităţilor.
“Când s-a refăcut Regala, în 2008, mergeau oamenii şi prin şanţurile alea care erau în pământ şi veneau la cumpărături, pentru că nu aveau mall-ul de la capătul oraşului. Ar trebui promovată mai mult zona, investit în infrastructură, create locuri de parcare, organizate mai multe evenimente, astfel încât Centrul Vechi să redevină o zonă de interes. Şi ar trebui să profităm şi de istoria orasului, de legendele lui. Aşa cum noi ne ducem în alte ţări să vedem casa unei personalităţi, de ce nu facem ceva ca lumea să plătească bani pentru a vedea Brăila lui Terente. Dar se pare că suntem încremeniţi în timp”, susţine aceasta.
O altă proprietară de pe Regală ne-a spus că a ajuns să îşi blesteme zilele pentru toată investiţia pe care a făcut-o în spaţiul pe care îl deţine, pentru că nu are cui să îl închirieze. Ba chiar a încercat singură să îşi deschidă o afacere, dar birocraţia i-a adus numai nervi şi bani cheltuiţi.
“Degeaba am spaţiu mare şi frumos. Am făcut un credit, mi-am investit banii în spaţiul asta şi nu se poate să deschizi ceva. Iar asta din două motive: costurile, exagerate pentru cei care vor să înceapă, şi birocraţia. Pentru că îmi trebuie taxă la Primărie, taxă la Direcţia Sanitar Veterinară, taxă la DSP, la ..., la ..., la ..., case noi de marcat, impozite şi multe, multe alte teancuri de documente. Spre exemplu, îmi trebuie acord de la vecini. Pe o stradă comercială? E o aberaţie! Iar eu, pentru că sunt proprietar, spre deosebire de chiriaşii mei, trebuie să depun la documente şi un extras de Carte Funciară, care înainte nu era. Faptul că sunt spaţiu comercial nu îmi dă dreptul să deschid ceva de alimentaţie publică, altă aberaţie. Trebuie să modific spaţiul comercial în alimentaţie publică. Regula aceasta s-a introdus după incidentul de la Colectiv. Dar dacă mie nu îmi merge businessul şi vreau apoi mă întorc la spaţiu comercial? Ce fac? Nu pot să o iau mereu de la capăt. Iar pentru toate acestea pierzi timp şi bani şi câştigi doar nervi şi stres”, ni s-a plâns proprietara unui alt spaţiu comercial de pe Str. Mihai Eminescu.
Tot ea ne-a spus că strada nu îşi va reveni la perioada de glorie dacă liderii oraşului nu vor acorda zonei atenţia pe care o merită.
“De mai bine de doi ani n-am putut să mai închiriez acest spaţiu. Şi nu doar eu am această problemă. Toţi proprietarii suntem în aceeaşi situaţie. Nu am niciun exemplu pe această strada de un magazin nou deschis, de cineva nou venit din afară. Dar am foarte multe exemple de cei care au plecat, afaceri care funcţionau încă din ’90. Şi în locul lor nu mai vine nimeni. Nu mai este vad. Eu cred că această stradă nu mai are circulaţia dinainte pentru că ea nu mai este pusă în valoare. Părerea mea e că greşeala vine de la cei care ne conduc şi stabilesc unde se organizează diferite evenimente. Strada aceasta nu este ajutată cu nimic. Şi dacă ei cred că pentru 2-3 zile în luna august, plus alte 2-3 evenimente în timpul anului, pot să salveze această zonă, atunci se înşală amarnic” , susţine aceasta.
Femeia ne-a spus că a ajuns la disperare, ba chiar regretă că nu a părăsit oraşul când a avut ocazia. În schimb, îşi sfătuieşte copilul să plece fără să se mai uite înapoi. Aici nu va mai rămâne nimic.
