Insule de albastru într-o mare de roşu. Cam aşa ar arăta o hartă virtuală a municipiului, dacă am evidenţia zonele unde candidatul ACL, Klaus Iohannis, a reuşit să-l învingă pe Victor Ponta. Sunt doar 26 de secţii de votare din oraş unde candidatul dreptei a obţinut peste 50% din voturile valabil exprimate, majoritatea fiind amplasate în zona Centrului Civic şi a Centrului Istoric, şi răzleţ pe culoarul Concordia - Palatul Administrativ. În rest, pe linie, cam 80% dintre secţii l-au dat câştigător pe Ponta. Se poate însă observa aceeaşi mobilizare ca şi în judeţ în ce priveşte susţinătorii actualului preşedinte, discutând practic de o dublare a numărului de voturi în municipiu pentru Iohannis, în comparaţie cu primul tur de scrutin. Vă propunem să analizăm împreună datele privind votul din 16 noiembrie, de această dată în municipiu, după ce în ediţia de marţi am văzut cum au votat comunele şi oraşele din judeţ.
Înainte de a trece efectiv la treabă trebuie subliniat faptul că Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Brăila nu ne-a prezentat o situaţie oficială privind votul în municipiu, ci a comunicat doar date centralizate per ansamblu, adică municipiu plus judeţ, fără a face distincţia între mediul urban şi cel rural. Cotidianul "Obiectiv" a reuşit totuşi să obţină date care să permită o analiză a votului pe municipiu folosind numărătoarea paralelă a partidelor care au centralizat chiar în noaptea votului datele din rapoartele tuturor secţiilor de votare din municipiu şi judeţ, cunoscut fiind că şi-au delegat propriii reprezentanţi în comisiile de votare. Mai trebuie, de asemenea, punctat faptul că în municipiu au funcţionat cu ocazia votului un număr de 141 secţii de votare, arondate pe cele 3 colegii uninominale din care au fost aleşi deputaţii brăileni în 2012: Colegiul 1 reprezentat de Dorin Petrea - UNPR; Colegiul 2 reprezentat de Vasile Varga şi Alexandru Nazare - ambii PNL; Colegiul 3 reprezentat de Marian Dragomir - PSD şi Marioara Nistor - UNPR. Mai precis, secţiile de votare până la numărul 34 fac parte din Colegiul 1, de la SV 35 până la SV 49 şi apoi de la SV 54 până la SV 87 fac parte din Colegiul 2 şi, în fine, de la SV 50 până la SV 53 şi de la SV 88 până la SV 141 fac parte din Colegiul 3. Ca idee generală vă putem spune că interiorul arcului bulevardului Dorobanţilor, inclusiv zona Bariera Călăraşilor, este arondat Colegiului 2, în timp ce cartierele din exteriorul acestui arc fac parte din Colegiul 3, mai puţin intrările în oraş dinspre Buzău şi Viziru până la zona Bariera Călăraşilor care compun Colegiul 1.
Iohanis şi-a dublat numărul de simpatizanţi între cele două tururi
Odată lămurite aceste aspcte de ordin organizatoric să trecem la analiza datelor aşa cum ne-au fost prezentate de partidele locale.
Ca o privire de ansamblu, se poate observa că brăilenii din municipiu, ca şi cei din judeţ, au preferat candidatul Stângii şi la cel de-al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor. În municipiu, scorul obţinut de Ponta a fost de aproximativ 55,3%, în timp ce Iohannis, pe care l-a preferat majoritatea românilor, a scos undeva la 45,5%. Dacă facem o paralelă cu procentele obţinute de cei doi în primul tur devine clar că, totuşi, brăilenii au sancţionat prin vot derapajul evident al Guvernului în ce priveşte organizarea în Diaspora a alegerilor prezidenţiale. Spunem asta deoarece numărul de voturi pentru Iohannis în turul 2 este dublu faţă de ce a obţinut în 2 noiembrie: de la circa 20.600 voturi la primul scrutin, la peste 48.000 în 16 noiembrie. Pentru Ponta creşterea nu a fost la fel de spectaculoasă: circa 42.400 voturi în 2 noiembrie, la 58.300 două săptămâni mai târziu.
Aşa cum aminteam mai sus, din cele 141 de secţii de votare din municipiu, Iohannis a obţinut peste 50% din sufragii în doar 26, în toate celelalte câştigător fiind Victor Ponta.
Haideţi să vedem şi cum s-a votat pe zone şi cartiere ale oraşului. Per ansamblu, cele 26 de secţii câştigate de Iohannis se situează în zona de Centru Civic şi Centru Istoric şi pe culoarul Concordia - Primărie - Hotel Traian şi răzleţ în alte câteva cartiere precum Radu Negru - Ansamblul Buzăului, Călăraşi IV, Gării, Plantelor, sau zona Dorobanţi. De departe cele mai multe astfel de secţii sunt în Colegiul 2 (20 secţii de votare), în timp ce în Colegiul 1 sunt 4 secţii, iar în Colegiul 3 cele mai puţine, doar 2 secţii. Pentru alte 5 secţii (situate în Brăiliţa şi Hipodrom) lupta a fost strânsă în sensul că Ponta şi Iohannis au fost cam la egalitate. Altfel spus, cu mici excepţii, Ponta a obţinut majoritatea în toate cartierele municipiului şi, mai departe, în toate cele 3 colegii uninominale.
Colegiul 3 Pro-Ponta
Mai în detaliu, în Colegiul 1, zona Radu Negru - Ansamblul Buzăului, Ponta a obţinut peste 8.300 voturi, în timp ce Iohannis - circa 6.700. Mai departe, în Viziru 1, scorul a fost de aproape 2.600 - Iohanis, peste 3.500 - Ponta, iar în Viziru 3 de 1.300 - Iohannis circa 1.900 - Ponta. Per total, în acest colegiu actualul preşedinte a scos circa 10.600 voturi, în timp ce Ponta a avut peste 13.700 voturi.
În Colegiul 2, în cartierul Călăraşi IV diferenţa dintre cei doi a fost de circa 300 de voturi în favoarea PSD (circa 2.000 voturi Iohannis, 2.300 Ponta), la fel de strânsă fiind lupta şi în zona Galaţi - Plantelor unde actualul preşedinte a scos aproape 2.000 voturi, iar contracandidatul său undeva la 2.200. Mai departe, în zona Islaz - Gării - Dorobanţi, Iohannis a avut aproape 5.600 voturi, iar Ponta circa 5.800 voturi. Aşa cum precizam mai sus, în acest colegiu, cu precădere în zona centrului civic şi istoric, Iohannis a avut câteva secţii unde a reuşit să obţină peste 50% din sufragii. Acest lucru se observă mai clar dacă luăm în calcul că toată zona Barieră - Concordia, Calea Căraşilor, bulevardul Independenţei, Palatul Telefoanelor, Hotelul Traian (considerată a fi rezidenţa elitei oraşului) a adus aproape 10.000 voturi pentru fiecare dintre contracandidaţi, diferenţa între ei fiind mică, de câteva zeci, în favoarea lui Ponta. Un caz aparte îl constituie secţia de votare 67 căreia îi sunt arondaţi locuitorii din Comorofca deoarece acolo au votat la urna mobilă "rezidenţii" din Penitenciarul Brăila: 383 deţinuţi din cei circa 505 cu drept de vot. În total, în secţiile arondate acestui Colegiu, Stânga a obţinut circa 20.400 voturi, iar Dreapta undeva la circa 19.100 voturi.
Cea mai mare diferenţă între cei doi contracandidaţi se înregistrează în Colegiul 3 unde Ponta a avut aproape 24.500 voturi, iar Iohannis aproape 18.900. Practic, locuitorii din cartierele Obor, Hipodrom, Lacu Dulce, Chercea, Progesul, Vidin, Brăiliţa şi Pisc au votat în număr mare cu Stânga, simpatizanţii Dreptei fiind net depăşiţi ca număr. De altfel sunt 9 secţii de votare în acest colegiu unde Ponta a obţinut peste 60% din sufragii, plus alte 47 unde a avut între 50 şi 60%, în timp ce Iohannis n-a ieşit învingător decât în două secţii de votare, una în zona Pisc, iar a doua în zona Şcolilor.
În concluzie, la nivel de municipiu, 58.300 de brăileni au votat cu Ponta, în timp ce 48.000 au votat cu Iohannis, asta însemnând un scor de 55,3 la 45,5.
Reamintim că, la nivel de judeţ (urban plus rural), datele oficiale prezentate de BEJ Brăila arată că 101.992 (57,95%) de brăileni au votat, la scrutinul din 16 noiembrie, cu Victor Ponta, în timp ce 74.022 (42,05%) cu Klaus Iohannis. Numărul total al alegătorilor a fost de 303.006, din care s-au prezentat la urne doar 178.555 (58,92%).
