Guvernul vrea să reclasifice toate localităţile şi are în vedere criterii precum: populaţie, sedii de instituţii de interes judeţean sau regional, acces la sisteme de transport (gen autostradă, magistrală feroviară, aeroport sau gară), nivel de echipare (facultăţi, spitale, instituţii culturale). În funcţie de cum răspund la aceste cerinţe, oraşele se înscriu în 7 mari categorii, în timp ce comunele în doar două categorii. Proiectul, promovat de Ministerului Dezvoltării, arată în ce categorii urmează să se înscrie localităţile şi prevede că actualizarea clasificării se va face la fiecare trei ani. Dacă o localitate urcă sau scade în clasament, modificarea se poate face doar la propunerea consiliilor locale şi în urma unui referendum.
Dar haideţi să vedem împreună cum ne poziţionăm în ierarhia gândită de Ministerul Dezvoltării, parcurgând toate clasele menţionate în proiectul de lege.
Cel mai înalt rang îl are, evident, Bucureştiul - "Municipiu capitală, de importanţă naţională şi europeană".
Clasa a II-a este cea care cuprinde municipiile "poli regionali principali cu potenţial transnaţional" (condiţii: populaţie peste 250.000 şi 400.000 în aria funcţională, sedii de instituţii de interes naţional, minim o universitate cu peste 10.000 de studenţi sau cu specializare unică pe ţară, spitale de categoriile I şi II şi monoprofil cu nivel de competenţă înalt, Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare). În această categorie intră doar cinci oraşe: Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
Rangul III este acordat "municipiilor poli regionali secundari" (condiţii: peste 100.000 de locuitori şi 300.000 în aria funcţională, sedii de instituţii de interes judeţean/supra-judeţean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III şi IV sau V, minim o entitate de Inovare şi Transfer Tehnologic). În această categorie intră următoarele localităţi: Arad, Piteşti, Bacău, Oradea, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Galaţi, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureş, Piatra Neamţ, Ploieşti, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Râmnicu Vâlcea.
Urmează categoria "municipii poli judeţeni principali cu potenţial transnaţional" (condiţii: populaţie peste 40.000 persoane şi 200.000 în aria funcţională, sedii ale administraţiilor judeţene, minim o filială de universitate sau unitate postliceală, spital de categoria III şi IV sau V, instituţii culturale de reputaţie judeţeană) şi avem aici: Alba Iulia, Bistriţa, Reşiţa, Sfântu Gheorghe, Târgovişte, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călăraşi, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui şi Focşani.
Ianca, centru urban cu rol zonal
La clasa V, "municipii şi oraşe poli judeţeni secundari (condiţii: populaţie peste 20.000 persoane şi 50.000 în zona de influenţă cu potenţial de arie funcţională urbană, minim o filială universitară sau unitate postliceală) se încadrează 43 de localităţi, niciuna din judeţul nostru.
O altă clasă, VI, este cea a municipiilor şi oraşelor "centre urbane cu rol zonal", unde se încadrează 76 de oraşe şi municipii care îndeplinesc condiţiile minime: peste 5.000 de locuitori şi 30.000 în zona de influenţă sau potenţial de arie funcţională urbană, minim un liceu ori grup şcolar, spital de categoria IV sau V ori un centru de permanenţă, instituţii culturale de importanţă locală. De precizat că aici se încadrează oraşul Ianca.
În fine, ultima categorie, VII, ce vizează oraşele şi municipiile este cea a "centrelor urbane cu funcţii specializate, municipii şi oraşe necuprinse în categoria precedentă" şi care sunt de regulă subordonate unui municipiu din categoriile I-V, caracterizate printr-un specific turistic, economic, de transport, energetic, rezidenţial etc. Condiţiile de încadrare: localităţile bifează cel puţin 2 dintre următoarele cerinţe: acces la drumuri naţionale şi judeţene, acces la o magistrală feroviară în limita a 100 km şi autogară în limita a 30 km; minim un liceu ori grup şcolar. În această ultimă clasă sunt cuprinse oraşele Făurei şi Însurăţei.
Bărăganu şi Măxineni, comune poli rurali
În ce priveşte reţeaua rurală, localităţile vor fi împărţite în "comune poli rurali" şi alte comune. Din prima categorie, singurele două localităţi din judeţul nostru cu rang "poli rurali" sunt Bărăganu şi Măxineni.
Proiectul de lege introduce şi noţiunea de "oraş cu caracteristici rurale" definit ca localitate care satisface cumulativ cele puţin 3 din următorii 4 indicatorii: peste 30% din populaţie ocupată în agricultură, are mai puţin de jumătate din totalul străzilor modernizate, populaţia a scăzut în ultimii 20 de ani, iar peste 40% din locuitori au domiciliu în sate aparţinătoare şi localităţi componente. Pe lista oraşelor cu caracteristici rurale identificate de guvern intră majoritatea comunelor transformate forţat în oraşe în anul 2004, prin Legea 83/2004. În cazul judeţului nostru, lista cu pricina nominalizează şi oraşul Însurăţei.
Guvernul a întocmit şi o listă a localităţilor care au în structura lor sate cu populaţie sub 100 de locuitori. Din judeţul nostru, pe această listă apar comunele Berteştii de Jos, Bordei Verde, Cireşu, Dudeşti, Frecăţei, Jirlău, Măraşu, Râmnicelu, Scorţaru Nou, Siliştea şi Unirea, plus oraşul Ianca.
Noua lege va aduce şi o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus în acord cu proiectul de lege la 6 luni de la aprobarea sa de către Parlament şi publicarea în Monitorul Oficial.
Chiriac, sceptic în privinţa beneficiilor clasificării localităţilor
Contactat telefonic de către redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei", preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, a afirmat că orice clasificare a localităţilor din România este binevenită, însă doar dacă aduce beneficii reale. Chiriac s-a arătat destul de sceptic în privinţa proiectului Guvernului. "Foarte bine, clasificăm localităţile, dar care sunt beneficiile? Ideea să facem un proiect prin care să clasificăm oraşele e super ok, dar vreau să văd şi care sunt beneficiile, avantajele, dezavantajele. Dacă această clasificare a municipiului şi localităţilor din judeţul Brăila ar aduce plusvaloare sau bani judeţului, e ok din punctul meu de vedere, dar dacă nu, nu pot spune că sunt de acord", a declarat Chiriac.
