În câţiva ani, judeţul Brăila ar putea fi împânzit cu sute de turbine eoliene care, împreună, vor furniza o cantitate de energie egală cu cea produsă de trei hidrocentrale de talia celei de la Bicaz. La Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila au fost depuse şi se află în diverse stadii de avizare nu mai puţin de 12 proiecte de parcuri eoliene. După obţinerea tuturor autorizaţiilor, acestea urmează să fie construite lângă următoarele localităţi: Însurăţei, Victoria, Dudeşti, Salcia Tudor, Gemenele, Surdila Găiseanca, Bordei Verde, Tudor Vladimirescu, Ianca şi Ulmu. Dintre toate, proiectul de la Însurăţei se află în stadiul cel mai avansat, având deja acord de mediu şi autorizaţie de construire primită din partea Primăriei din localitatea respectivă.
Parcul eolian de la Însurăţei va cuprinde, în total, 93 de turbine, fiecare cu capacitatea de 2 megawatti. Proiectul aparţine unor antreprenori austrieci, care au deschis în România firma SC "Energie Ecologică" SRL. Investiţia totală se va ridica la 280 milioane de euro, bani ce acoperă atât construirea turbinelor propriu-zise cât şi ridicarea unei staţii de transformare necesară pentru livrarea energiei în reţeaua naţională. Primarul Însurăţeiului, Ionel Gheorghe, se declară mai mult decât mulţumit: "Numai pentru eliberare autorizaţie de construcţie am încasat la bugetul local 14 miliarde de lei vechi. În plus, în fiecare an vom încasa cinci miliarde de lei vechi, ca redevenţă pentru terenul ocupat de generatoare. Mai e şi aspectul social, fiindcă sperăm ca la implementarea investiţiei să fie folosită şi forţă de muncă de pe plan local", ne-a declarat primarul. Acesta ne-a explicat că, în total, parcul eolian se va întinde pe circa 2.000 de hectare, însă suprafaţa ocupată efectiv de "morile de vânt" generatoare de energie nu va depăşi 30 ha, fiindcă fiecare dintre ele va avea, la bază, un diametru de 8 metri. Pe înălţime, turbinele vor măsura 80 m, iar palele rotative vor avea 25 m.
Grijă mare la popândăi
Reprezentanţii firmei "Energie Ecologică" ne-au spus că sunt foarte mari şanse ca investiţia să demareze în acest an. În momentul de faţă se identifică sursele de finanţare, urmând ca proiectul să fie implementat în două etape. În prima etapă, vor fi date în folosinţă turbine ce vor însuma, ca putere, 60 MW. A doua etapă va presupune instalarea restului de generatoare, cu putere totală de 126 MW, precum şi construirea unei staţii de transformare. Odată începută, investiţia va avea nevoie de circa cinci ani pentru a putea fi definitivată. Asta deoarece amplasarea turbinelor depinde de studii complexe de determinare a intensităţii vântului, dar şi de respectarea anumitor criterii de protecţie a mediului. Parcul eolian de la Însurăţei, de exemplu, se va afla parţial pe un sit "Natura 2000", arie protejată de legislaţia în vigoare. Din acest motiv, construirea turbinelor se va face sub directa supraveghere a autorităţilor de mediu. "În urma studiului de impact, s-au dispus măsuri de protejare a biodiversităţii", ne-a declarat Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al APM Brăila. Sună ciudat, însă, în teorie, toate lucrările trebuie desfăşurate în aşa fel încât să nu fie disturbată populaţia de popândăi de pe câmpul respectiv, deoarece aceste animale se află pe lista speciilor protejate.
La Însurăţei nu este cazul, dar alte parcuri eoliene de pe raza judeţului nostru se vor afla pe culoarele de migraţie a păsărilor. În consecinţă, prin studiile de impact asupra mediului s-au stabilit măsuri de protecţie a înaripatelor, cum ar fi iluminatul palelor, vopsirea în culori speciale sau oprirea programată a turbinelor când păsările se află în perioadele de migraţie sau cuibărit.
Termocentrala de la Chiscani ar putea beneficia de o investiţie uriaşă, iar capacitatea de producţie va fi superioară parcurilor eoliene. Energia generată prin arderea cărbunilor nu va fi, însă, la fel de prietenoasă cu mediul înconjurător
Energie pentru şapte judeţe de talia Brăilei
Dacă toate proiectele pentru care s-au cerut avize şi autorizaţii se vor materializa, ar urma să avem în judeţ circa 300 de turbine eoliene. Cifra aceasta reiese din numărul de avize tehnice de racordare la reţeaua energetică naţională, solicitate de investitori de la Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice "Electrica Distribuţie Muntenia Nord" S.A. Dacă fiecare turbină va produce, în perioadele de maximă intensitate a vântului, 2 MW/oră, reiese că întregul parc eolian din judeţul Brăila ar putea genera atunci când va fi gata - cam în anul 2020, după cum se mişcă lucrurile! - o cantitate totală de energie de circa 600 MW, adică aproape cât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, ce produce 700 MW sau trei hidrocentrale, ce produc câte 200 MW fiecare. Judeţul Brăila are nevoie, în prezent, după cum ne-a informat Ştefan Rădulescu, directorul filialei locale a "Electrica Distribuţie", de 80 MW putere pe oră. Cele 300 de turbine eoliene ar putea alimenta, aşadar, cam şapte judeţe de talia Brăilei.
De altfel, în domeniul producerii de energie, Brăila nu stă prost nici în momentul de faţă, doar că electricitatea obţinută în prezent nu se încadrează nici pe departe în categoria "eco". Este vorba despre Termocentrala de la Chiscani. Aceasta funcţionează pe bază de cărbuni, având funcţionale două grupuri energetice, unul care produce 227 MW/oră şi unul cu 210 MW/oră. Există în plan construirea unui al treilea grup, cu putere de 800 MW. Despre această investiţie în valoare de peste un miliard de euro se vorbeşte de circa trei ani. Ea urma să fie realizată de E.ON şi Enel, însă intenţiile investitorilor nu s-au materializat încă. Viorel Cotigă, directorul adjunct al termocentralei brăilene ne-a declarat că planurile nu au fost abandonate dar că, deocamdată, nu se ştie când va demara construirea celui de-al treilea grup energetic.
Privit prin prisma acestor intenţii de investiţii în parcuri eoliene şi extinderea termocentralei, viitorul energetic al Brăilei arată mai mult decât promiţător. În plus, se vorbeşte şi de două parcuri cu panouri fotovoltaice. Acestea ar urma să se amenajeze la Făurei şi Măxineni şi să aibă o producţie de câteva zeci de MW/oră.
Rămâne de văzut ce impact vor avea toate acestea asupra preţului final plătit de consumatorii casnici brăileni la factura de electricitate!
