• locul 2 în topul ruşinii este ocupat de Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, potrivit unui raport al Anti-Bribery Synergy, un sistem internaţional de gestionare anticorupţie •astfel, 147 de pacienţi internaţi în unitatea spitalicească care au dat curs unui chestionar prin SMS au răspuns afirmativ la întrebarea legată de şpaga cerută în timpul internării • pe primul loc în acest top se află Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, unde au fost primite din partea pacienţilor 153 de răspunsuri afirmative, iar pe locul 3 Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” tot din capitală, cu 98 de sesizări la capitolul şpagă în spital • întrebat despre acest raport, managerul Spitalului Judeţean Brăila s-a arătat total surprins, precizând că va face propriile investigaţii pentru a afla dacă se confirmă aşa ceva sau nu • iar dacă cineva caută soluţii pentru eradicarea acestei boli incurabile din sistemul de Sănătate de stat, cei reponsabili trebuie să ştie că există şi exemple de bune practici, în Timişoara, Cluj-Napoca, dar şi mai aproape, la Iaşi
Din 352 de spitale publice din România, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila ocupă locul 2 la capitolul şpagă. Nu o spunem noi, ci este rezultatul unui clasament realizat de Anti-Bribery Synergy, un sistem internaţional de gestionare anticorupţie, care a publicat o primă sinteză în urma evaluării calităţii unui pacient în spitalele din România. Deşi putem spune că, în ultimul deceniu, angajaţii din sănătate au tras lozul câştigător, cu salarii duble şi chiar triple, se pare că atenţiile din spitale se practică oricum şi la orice oră. Dovadă stau rezultatele alarmante ale acestui studiu, care clasează cel mai mare spital din Brăila în topul celor mai lacomi angajaţi, fie ei, medici, asistenţi, sau infirmieri. În acelaşi top, pe locul 1 la capitol mită în spitale se află Spitalul de Urgenţă din Bucureşti unde au fost primite din partea pacienţilor 153 de răspunsuri afirmative la întrebarea legată de atenţiile cerute pe timpul internării acestora în unitatea spitalicească. La o diferenţă mică, cu 147 răspunsuri afirmative din partea pacienţilor, SJU Brăila ocupă locul 2 în topul ruşinii la nivel naţional, urmat pe locul 3 de Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” tot din capitală, cu 98 de sesizări la capitolul şpagă în spital. Contactat telefonic şi întrebat dacă îi spun ceva rezultatele acestui studiu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila a părut surprins, precizând că în urma altor chestionare completate de pacienţii din spital a reieşit contrariul, cum că angajaţii ar fugi de şpagă. “Noi avem nişte chestionare pe care le aplicăm pacienţilor periodic, şi una dintre întrebări chiar aşa sună: «Vi s-au solicitat atenţii în spital din partea personalului medical?» (...) Şi nu sunt răspunsuri cu <Da>, sau dacă au fost unul sau două cazuri(...) Eu chiar am primit foarte multe semnale cum că nu se cere nimic, ba chiar au refuzat şi atenţiile din câte am înţeles”, a declarat managerul SJU Brăila, Delia Râşnoveanu. Mai mult, conducerea unităţii spitaliceşti a pus la îndoială acest clasament, tocmai pentru că nu se cunoaşte şi numărul de pacienţi la care s-au raportat autorii studiului. Chiar şi aşa, managerul a transmis că, dacă sesizările pacienţilor din Brăila se vor confirma, va lua măsuri. Ce înseamnă asta mai exact, încă rămâne o necunoscută. Cert este că vor fi schimbări, după cum ne asigură actualul manager, în bine chiar.
“Doar să încerc să fac nişte investigaţii să văd dacă este real acest clasament şi dacă este, unde se întâmplă aşa ceva. Bineînţeles că dacă se confirmă, luăm măsuri. Eu zic că o schimbare se poate, trecem la reeducarea personalului ... dacă nici salariile nu-i mai motivează. Nu au nicio justificare pentru aşa ceva”, a mai precizat managerul Spitalului. Când se va vedea ceva sau dacă se va întâmpla asta vreodată la Brăila, rămâne de văzut. Mai grav este însă că de această boală incurabilă din Sănătate suferă, nu unul, ci sute de spitale publice din România. Unităţi spitaliceşti în care pretenţiile personalului sanitar şi medical fac parte deja din anamneza pacienţilor. O “boală” care nu face altceva decât să scadă şi mai tare imunitatea sistemul de Sănătate de stat din România, şi aşa infectat de politică şi obligaţiile aferente.
Spitalul TBC din Brăila, un singur răspuns afimativ la capitolul mită
Interesant este că, potrivit aceluiaşi studiu, topul 10 al mitei din spitalele publice din România este completat, în mare parte, de unităţile spitaliceşti din capitală, precum Spitalul clinic “Filantropia” Bucureşti, Institutul Clinic Fundeni, Institutul oncologic Prof. Dr. Al. Trestioreanu Bucureşti, Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alesandrescu Rusescu” Bucureşti, dar şi de Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti şi, ceva mai jos, pe locul 11, cu 59 de răspunsuri afirmative la capitolul atenţiilor cerute în spital, de Spitalul Judeţean Argeş. Dacă vorbim de judeţul vecin, Galaţi, ei bine Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sf. Apostol Andrei” se situează undeva la mijlocul acestui clasament, cu 25 de răspunsuri afirmative la capitolul mită în spital, 27 venite din partea pacienţilor internaţi în Spitalul de copii “Sf. Ioan “ Galaţi şi doar 4 reacţii afirmative din partea pacienţilor internaţi la Spitalul de Pneumoftiziologie din Galaţi. Revenind la Brăila, acelaşi studiu arată că la Spitalul de Pneumoftiziologie, un singur pacient a răspuns <Da> la întrebarea legată de şpagă în spital, în timp ce la Spitalul de Psihiatrie au fost 5 astfel de răspunsuri, cu unul mai mult faţă de acelaşi spital din Galaţi. În ce măsură acest studiu reflectă realitatea din spitalele din România, rămâne de văzut. Însă un lucru este sigur. Atenţiile din spitalele de stat nu sunt o noutate nici la Brăila, şi nu doar în unităţile spitaliceşti, iar dacă cineva chiar vrea o schimbare, ei bine soluţiile se găsesc în Vest. Nu în Occident, ci la noi în ţară, acolo unde, potrivit aceluiaşi studiu, în mai toate spitalele publice găsim oameni mulţumiţi de personalul medical, precum în Spitalul Clinic CF Timişoara, cu 0 răspunsuri afirmative la capitolul mită în spital din partea pacinţilor, dar şi la Spitalul Universitar CF Cluj-Napoca, Spitalul de TBC “Leon Daniello” Cluj-Napoca. Iar exemple de bune practici sunt şi mai aproape de Brăila, la Iaşi, de exemplu, la Spitalul Clinic de Recuperare, dar şi în capitală, la Spitalul Clinic de Urgenţă “Floreasca” sau la “Sf Pantelimon”, unde, din nou, niciun pacient nu s-a plâns de mită.
Mita, un subiect fierbinte
Anti-Bribery Synergy a publicat, zilele acestea, prima sinteză a unui indicator utilizat în vederea monitorizării performanţelor operaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii mitei în spitalele din ţară. Ei bine, această sinteză a avut în vedere date colectate prin răspunsul afirmativ la întrebarea nr. 9, care sună astfel: “Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?”, din cadrul mecanismului de feed-back al Ministerului Sănătăţii pentru fiecare lună calendaristică în intervalul ianuarie 2019 - iulie 2019. Raportul a fost realizat prin tehnici de regrupare şi centralizare a datelor obţinute prin intermediul mecanismului de feed-back, realizându-se în urma prelucrării de informaţii agreate şi sintetizate. Ce este mecanismul de feed-back? Este un instrument de monitorizare cu privire la calitatea serviciilor a 352 spitale publice din România şi este reprezentat de un chestionar aplicat prin SMS sau Web ce cuprinde un set de 10 întrebări precum: Cât de multumit sunteţi de serviciile medicale oferite de spital?; Cât de multumit sunteţi de activitatea şi implicarea medicului?; Cât de multumit sunteţi de curăţenia din spital?; A fost nevoie să cumpăraţi medicamente sau alte materiale sanitare?; Cât de multumit sunteţi de activitatea şi implicarea asistentelor medicale?; Aţi primit explicaţii clare cu privire la diagnostic şi tratament?; Aţi recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acest spital?; Starea dumneavoastră de sănătate este mai bună după externare?; Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?; Doriţi să raportaţi responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că vi s-au solicitat bani sau atenţii?
Rezultatele studiului realizat de Anti-Bribery Synergy sunt cu atât mai surprinzătoare pentru managerul SJU Brăila, poate şi datorită notei prea mari a ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, pe care aceasta a acordat-o unităţii spitaliceşti din Brăila, la ultima sa vizită de luna trecută, de 8,5. La vremea aceea, şefa din minister a vizitat mai multe secţii din SJU Brăila şi s-a arătat încântată de investiţiile realizate, cât mai ales de promisiunile şefilor din administraţie. Însă nimeni nu i-a întrebat atunci şi pe pacienţi, ce notă ar da ei spitalului. Anti-Bribery Synergy este un serviciu al InterConformity GmbH Germania. Practic, este un organism de certificare cu operaţiuni internaţionale specializate în audit, evaluare, evaluare şi certificare a sistemelor de gestionare anti-mită bazate pe standardul internaţional ISO 37001 Sisteme de gestionare anti-coruptie şi alte coduri specifice industriei sau norme referitoare la anticorupţie, integritate şi etică în afaceri. De asemenea, Anti-Bribery Synergy îşi promovează principiile de gestionare a dezvoltării afacerilor globale într-o viziune de pionierat în direcţia activităţilor de certificare, angajându-se la introducerea tehnicilor inovatoare de audit, menţinând încrederea şi expertiza şi fixând o abordare practică, realistă şi logică a proceselor de evaluare. Afacerile sunt conduse la nivel global de o reţea de auditori şi experţi care operează în diferite părţi ale lumii. „Succesul nostru este determinat de echipele noastre de audit şi de personalul de certificare, de angajamentul lor de a obţine rezultatele corecte, de a opera în mod responsabil, de a promova excelenţa celor mai bune practici de management, de a aplica cu stricteţe proceduri determinate şi de a surprinde noi oportunităţi de dezvoltare profitabilă”, se arată în profilul public al companiei.
Foto credit: MEDIAFAX
