Aproximativ 1.000 de şomeri trecuţi în grija statului, sute de firme din categoria IMM intrate în insolvenţă ori faliment sau pentru care patronii au cerut desfiinţarea şi întreruperea temporară a activităţii, zeci de spaţii comerciale părăsite de comercianţi, lipsă de comenzi ferme sau de lichidităţi pentru susţinerea financiară a producţiei. Iată, pe scurt, principalele tuşe ale mediului de afaceri local după 6 luni de la declanşarea oficială a crizei în România. Un prim bilanţ, care demonstrează că tributul plătit de comunitatea locală este destul de mare. Metalurgie, confecţii sau construcţii sunt principalele domenii care "îşi trag cu greu sufletul" după 6 luni în care blocajul financiar le-a gripat motoarele. Şi comercianţii au ieşit şifonaţi din această perioadă grea, pentru că brăilenii au devenit mult mai prudenţi atunci când ies la cumpărături. Cât va mai dura această criză şi cu ce intensitate îi vom resimţi efectele negative? Două întrebări la care pesimiştii răspund: 2009 este total compromis. Pe de altă parte însă, în rândul oamenilor de afaceri locali există şi un curent optimist, alimentat - spun patronii - de semnale pozitive date de economia Statelor Unite ori a marilor puteri europene. Asta ar însemna în opinia lor că ar trebui să se întrevadă celebra luminiţă de la capătul tunelului şi, încet, încet economia să dea semne de revenire.
1.000 de brăileni şi-au pierdut locul de muncă
Numărul brăilenilor care au intrat deja în rândul şomerilor sau care îşi vor pierde locurile de muncă până la finele lunii viitoare se ridică la aproximativ 1.000 de persoane. Date statistice oferite de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) şi Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) relevă faptul că în primele 4 luni ale acestui an au fost comunicate concedieri în cazul a 743 persoane, din care 81% au fost disponibilizate efectiv. De asemenea, pentru perioada mai - iunie apar comunicări noi pentru 162 persoane. Cel mai mare număr de salariaţi concediaţi în perioada ultimelor 6 luni s-a înregistrat la "Mistral Due" (confecţii textile) şi "Celhart Donaris", urmate de "TMUCB" - Sucursala Brăila (construcţii), "Armax" (construcţii) şi "Romnav" (transport naval).
Numărul total al salariaţilor care şi-au pierdut locul de muncă este însă mult mai mare decât cel din statisticile celor două instituţii. Aceasta deoarece există unităţi care au ales să concedieze individual un număr mai mic de salariaţi, sub pragul concedierilor colective, pentru care nu există obligativitatea notificării AJOFM şi ITM. Un exemplu în acest sens poate fi "Promex", care a efectuat concedieri individuale în cazul a 57 de persoane sau "Laminorul", pentru 56 de persoane, iar recent şi "Braiconf" a apelat la această soluţie. O statistică la nivel naţional arată că pentru Brăila numărul total al şomerilor se ridică la 7.639 persoane (2.762 femei) din care 4.889 şomeri neindemnizaţi. Rata şomajului pentru judeţul nostru este de 5,6%, foarte aproape de rata şomajului la nivel naţional.
De la începutul crizei, 170 de firme locale au tras pe dreapta
O privire de ansamblu asupra unor statistici ale Registrului Comerţului indică faptul că a crescut simţitor numărul de cazuri de faliment şi insolvenţă în rândul firmelor locale. Numărul de cazuri de antreprenori care "au tras pe dreapta", doborâţi de efectele crizei economico-financiare, a ajuns la 170, din care 84 numai de la începutul acestui an. De menţionat este că majoritatea comunicărilor primite de ONRC fac referire la intrarea în faliment. Datele relevă faptul că domeniile cele mai afectate de criză au fost comerţul, sectorul construcţii dar şi serviciile. Mai mult, în ultima lună, s-a înmulţit numărul cererilor de dizolvare voluntară a unor societăţi comerciale, în paralel cu înregistrarea unor întreprinzători în regim de persoană fizică. Acesta este efectul recentei decizii a Guvernului referitoare la impozitarea forfetară, prin care societăţile comerciale sunt obligate la plata unei cote minime de impozit chiar dacă nu au obţinut profit foarte mare sau chiar au ieşit în pierdere, aşa cum este cazul majorităţii firmelor cu activitate în domeniul comerţ.
Faptul că acestor societăţi le merge prost se poate observa şi din numărul mare de spaţii comerciale libere amplasate în zone cu vad comercial. Numai pe strada M. Eminescu şi continuarea spre Piaţa Mare există cel puţin 15 spaţii comerciale goale, în vitrinele cărora apar anunţuri de închiriere. Înainte de criză, pentru spaţii în zonele "fierbinţi" ale oraşului, chiriile de 15 euro/metru pătrat erau un chilipir. Acum proprietarii sunt dispuşi să le închirieze şi cu mai puţin de 10 euro/mp, numai să nu stea cu spaţiul liber.
Producţia industrială a scăzut
Nu numai în comerţ sunt probleme pentru că, de exemplu, vânzările din industria textilă au scăzut cu circa 10%. "Ca în toate sectoarele, lumea este îngrijorată pentru că nu ştie ce perspective vor fi. Este clar că au scăzut consumurile destul de mult. Vânzările au scăzut cu aproape 10%. Multe firme au început să aibă stocuri", a declarat preşedintele executiv al Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (FEPAIUS), Aurelienţiu Popescu. Acesta a completat că producătorii români sunt "puţin speriaţi pentru că încă nu ştiu unde vor ajunge". După estimările federaţiei, producţia industrială a scăzut în primele patru luni cu aproape trei procente, forţa de muncă tot cu trei procente, iar exporturile cu două procente.
Un alt sector greu încercat este cel metalurgic, unde cei mai mari exponenţi locali se plâng de lipsa de comenzi. De exemplu, SC "Laminorul" a trimis în şomaj tehnic, timp de mai multe luni, o parte dintre salariaţi. Mai mult, din decembrie anul trecut compania a procedat în două tranşe la concedieri individuale de personal numărul celor trecuţi în şomaj fiind de 56 de persoane. Cele mai noi informaţii pe acest plan indică drept veridică aplicarea celei de-a treia etape de concedieri pentru încă 29 de persoane. De asemenea, administratorii uzinei se confruntă şi cu probleme generate de lipsa comenzilor ferme, precum şi a lichidităţilor, fenomen acutizat de îngreunarea condiţiilor de acces la credite pentru finanţarea producţiei. Problemele sunt comune tuturor firmelor de profil din ţară şi în cursul lunii trecute sindicatele au organizat pichetări în faţa prefecturilor şi la fel a procedat şi Sindicatul "Metal 94" din cadrul "Laminorul". Nici la "Promex" situaţia nu este mai roz, unitatea apelând la concedieri individuale, deşi anul trecut organizase ample campanii de recrutare şi angajare de personal. Motivul: greutăţi în asigurarea frontului de lucru prin contractarea de comenzi.
"Există semnale pozitive din SUA, dar şi din Europa"
Veste bună: se pare că s-a atins vârful efectelor negative ale crizei şi că ar urma o redresare. Cel puţin aşa estimează reprezentanţii mediului local de afaceri. De exemplu, Marin Morun, administratorul SC "Magenta Impex", este de părere că nu toate sectoarele de activitate au probleme din cauza crizei, în timp ce în domeniul construcţii, de exemplu, firmele ar trebui să supravieţuiască din rezervele acumulate în ultimii ani ca urmare a boom-ului înregistrat în domeniul imobiliar. De asemenea, el s-a arătat dezamăgit de lipsa de implicare reală a Guvernului în diminuarea efectelor crizei. "Nu am văzut un pachet de măsuri menite să ajute mediul de afaceri în ansamblul său. Au fost, totuşi, intervenţii însă numai punctual şi dictate, în principal, de interesul unor oameni politici pentru satisfacerea clientelei politice. Noroc că există semnale pozitive atât din SUA, de unde a pornit criza, dar şi din Europa că lucrurile încep să se mişte şi să revină la normal", a punctat Morun.
Chiar dacă ar ieşi astăzi din criză, economia românească ar avea nevoie de încă 5 ani ca să recupereze pierderile din ultimele 6 luni, este de părere conducerea Camerei de Comerţ Brăila. Concret, Ioan Chiriacescu din partea CCIA Brăila a explicat că pentru a salva ce se mai poate, se impune o colaborare strânsă între mediul de afaceri şi factorii decizionali politici şi economici: "Mediul de afaceri ar trebui să fie mult mai eficient susţinut de autorităţi, cel puţin la nivelul pachetelor de sprijin de care beneficiază partenerii din alte ţări europene. În al doilea rând, şi mediul de afaceri ar trebui să dea dovadă de o flexibilitate şi adaptare la o conjunctură de piaţă net inferioară celei înregistrate în cursul anului trecut, de exemplu. Un alt punct de sprijin ar fi concentrarea pe absorbţia de fonduri structurale care permit dezvoltarea economică a beneficiarilor acestor fonduri". De asemenea, sursa citată a mai punctat că ar trebui ca agenţii economici să fie sprijiniţi în identificarea unor oportunităţi de afaceri şi în alte ţări decât cele membre UE.
De criză scapă cine poate!
"Sectorul metalurgic este unul dintre cele mai grav afectate din industrie pe fondul lipsei comenzilor şi de aici pleacă şi celelalte probleme, cum ar fi lipsa lichidităţilor financiare. De asemenea, avem probleme şi cu contractarea unui credit necesar relansării procesului de producţie. Ce am văzut foarte clar este că din partea autorităţilor şi a reprezentanţilor politici nu există un interes real pentru sprijinirea mediului de afaceri local. Noi am ridicat probleme concrete, dar în afară de promisiuni nu s-a materializat nimic concret", a explicat Constantin Iarca, liderul sindical al uzinei "Laminorul". De asemenea, acesta a precizat că "este loc şi de mai rău, dar avem speranţa că din toamna acestui an lucrurile vor începe să se mişte în bine pentru noi. Deja urmează să intrăm în negocieri cu administraţia privind acordul sindical în privinţa încetării monitorizării societăţii de către AVAS, context în care unitatea ar avea voie să gajeze cu o serie de active un credit pentru relansarea activităţii de producţie", a mai spus Iarca.
Şantierul naval, la adăpost sub "umbrela" unei multinaţionale puternice
La rândul său, liderul organizaţiei sindicale a navaliştilor brăileni, Alexandru Gurgu, a punctat că şantierul naval beneficiază, totuşi, de o serie de avantaje care îi permit să fie optimist. "Facem parte dintr-un grup multinaţional care asigură unităţilor membre o anumită protecţie în ceea ce priveşte asigurarea portofoliului de comenzi. Avem încărcare maximă a frontului de lucru, ceea ce este un lucru foarte bun. De exemplu, recent am primit comenzi pentru 3 spărgătoare de gheaţă, care ne vor asigura de lucru şi în 2010. Colegii de la Galaţi însă au probleme mai grave, întrucât după concedierea a 10% din personal s-a anunţat că mai urmează disponibilizarea a 300 de angajaţi. Spre deosebire de noi, «Damen» Galaţi nu este sub umbrela protectoare a unei multinaţionale de talia STX, ceea ce îl expune mult mai mult în faţa efectelor crizei financiare", a explicat Gurgu.
