Din postura de oraş candidat la titlul pentru Capitala Culturală Europeană 2021, Brăila a primit, în urmă cu două zile, un premiu mult mai puţin onorant: cel de capitală europeană a inculturii, aspect pe care autorităţile locale nu doar că l-au neglijat, dar au încercat chiar să-l ascundă publicului. Acest titlu ruşinos a fost acordat de aşa-numitul Comitet al Realităţilor Europene, un organism neoficial care funcţionează la Bruxelles, echivalent al celui care în cinematografie acordă premiile Zmeura de Aur - opusul Oscarurilor - pentru cele mai proaste filme şi cele mai slabe prestaţii actoriceşti. Acest Comitet critică în general realităţile Uniunii Europene, având o orientare anti-globalizare, anti-comunitară şi anti-sistem, dar de multe ori deciziile acestuia au fost luate în serios de unii reprezentanţi ai UE.
Potrivit motivaţiei juriului, Brăila „merită acest titlu datorită gradului de incultură şi a lipsei de civilizaţie care se regăseşte aproape la orice pas, aspecte pe care în general autorităţile le ignoră, reprezentanţi de seamă ai acestora fiind ei înşişi prieteni buni cu incultura". Oficialii locali au fost invitaţi astăzi la Bruxelles să-şi ridice premiul.
Cine este acest comitet
În mod normal, titlul de Capitală Culturală Europeană este acordat de un juriul european compus din 10 membri: experţi independenţi cu experienţă vastă şi cunoştinţe importante în sectorul cultural, în dezvoltarea culturală a oraşelor sau în organizarea unui eveniment precum capitalele europene ale culturii. Aceşti membri sunt aleşi de către Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană (câte trei membri), plus Comitetul Regiunilor (un membru).
Comitetul Realităţilor Europene este format din oameni amatori de cultură şi civilizaţie, dar în acelaşi timp pasionaţi de turism. Preşedintele acestui comitet este Laszlo Bott, un cetăţean belgian de origini maghiare, care s-a născut şi a crescut în România, mai exact - surpriză! - la Galaţi (părinţii săi provin din Covasna, dar au fost detaşaţi în tinereţe în Galaţi, tatăl acestuia fiind ofiţer). Nu ştim cât a cântărit faptul că Bott este de fapt gălăţean în alegerea Brăilei pentru acest titlu, dar este clar că o parte din motivele care au stat la baza deciziei sunt subiective ori neadevărate. Multe altele, însă, oricât de dureros ar suna, sunt cât se poate de justificate. Membrii Comitetului au vizitat în ultima vreme toate oraşele candidate la titlul pentru Capitala Culturală Europeană 2021, iar la Brăila - spun ei - au găsit cele mai multe elemente de incultură şi lipsă de civilizaţie.
Motivaţia juriului
Pe ce se bazează mai exact motivaţia oficială a Comitetului Realităţilor Europene în alegerea Brăilei pentru titlul de capitală europeană a inculturii, aşa cum a fost tradusă în engleză de pe pagina de internet a acestui organism:
- degradarea clădirilor - istorice şi nu numai;
- aspectul dezolant al multor blocuri de locuinţe, din cauza izolării termice neautorizate;
- lipsa curăţeniei pe străzi;
- abandonarea gunoaielor la colţul străzilor, la periferia oraşului, dar şi în zonele centrale, pe terenurile neîngrijite de proprietari;
- numărul mare de câini vagabonzi de pe străzile oraşului;
- cantitatea mare de fecale de câine de pe trotuare, provenind inclusiv de la câinii cu stăpâni;
- aruncarea ambalajelor, a cojilor de seminţe, a mucurilor de ţigară de către cetăţeni direct pe stradă, inclusiv din maşini;
- aspectul de gheto al multor cartiere sau zone de locuit, inclusiv din zonele centrale ale oraşului;
- aspectul de război dat de zonele industriale abandonate;
- aspectul în general mohorât, sumbru şi neîngrijit al oraşului;
- lipsa unei săli de concerte şi a unei orchestre simfonice;
- lipsa unor capacităţi de cazare suficiente;
- lipsa în general a respectului autorităţilor faţă de cetăţean şi a cetăţenilor faţă de propriul lor oraş;
- aspectul de Ev Mediu al multora dintre localităţile din judeţ;
- lipsa măcar a unei conexiuni rapide a oraşului/judeţului cu restul ţării şi cu restul UE (aeroport, autostradă, drum expres);
- numărul mare de interlopi şi cocalari (redneck - în engleză) din Brăila;
- faptul că şeful judeţului a fost votat, de mai multe ori, Gheorghe Bunea Stancu, el însuşi un personaj certat cu cultura.
Influenţa gălăţeanului Bott
Cum spuneam, mare parte din motivele enumerate de Comitetul Realităţilor Europene sunt cât se poate de reale, dar este clar că ultimele două sunt influenţate de gălăţeanul Bott. În primul rând, numărul de cocalari şi interlopi este mai mare la Galaţi, măcar prin prisma faptului că populaţia din oraşul vecin este mai mare. Apoi, este clar că Laszlo Bott a rămas un pic în urmă cu realităţile zonei, neştiind sau făcându-se că nu ştie că Stancu nu mai este şef de CJ, fiind judecat în mai multe dosare şi aflat sub control judiciar.
Ce zic oficialii brăileni
Primarul municipiului, Aurel Simionescu, s-a făcut iniţial că nu ştie despre acest trofeu, după care, pus în faţa informaţiei concrete, a evitat să discute subiectul. „Acestea sunt doar provocări la adresa Brăilei, eu nu vreau să le dau curs".
„Obiectiv" l-a contactat şi pe Gheorghe Bunea Stancu, care a sărit ca ars la auzul informaţiei: „Cine vorbeşte, mă, Bott, ungurul ăla cu accent de moldovean? Chiar îmi pare rău că nu pot să părăsesc ţara, pentru că m-aş fi dus la Bruxelles numai ca să-i dau una peste bot nesimţitului ăla! Cu siguranţă eu am citit mai multe cărţi în română decât a citit el! Să-şi vadă de Galaţiul lui, că de Brăila am eu grijă!", ne-a declarat, în exclusivitate, fostul şef al CJ Brăila.
În istoria premiilor de capitală europeană a inculturii, această Zmeură de Aur a administraţiilor locale, niciun reprezentant al vreunui oraş desemnat câştigător nu s-a dus să-şi ridice premiul.
În privinţa adevăratelor premii Zmeura de Aur, singurul actor care a mers la gala de decernare a premiilor a fost Sandra Bullock, care la o zi după asta a primit şi Oscarul pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal. Prin analogie, poate că dacă un reprezentant al Brăilei ar fi mers azi la Bruxelles să ridice trofeul, oraşul nostru ar fi avut mai multe şanse de a câştiga şi titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.
