• este titlul unui nou proiect derulat de Asociația "Pentru Adevăr", ce a constat în realizarea unei reviste culturale, în cuprinsul căreia sunt abordate legendele Brăilei, poveștile glorioase ale orașului, pe care orice locuitor, mic sau mare, ar trebui să le cunoască • legendele au fost dezbătute apoi cu elevi de gimnaziu și liceu, în cadrul a șase workshopuri • pentru cei care încă nu au auzit de legenda lui Terente, Chira Chiralina, Tanti Elvira sau Casa cu stafii, toate acestea și altele pot fi descoperite în ediția online a revistei, ce se găsește pe site-urile www.asociatiapentruadevar.ro și www. obiectivbr.ro
Oare câți dintre noi cunosc TOATE legendele Brăilei? Oare câți copii, adolescenți și tineri au aflat la școală sau li s-a povestit în familie despre locurile legendare ale Brăilei? Oare câți dintre noi chiar pricep ce oraș încărcat de istorie, cu clădiri extraordinare avem și ce potențial uriaș turistic are Brăila? Pentru a răspunde la aceste întrebări și a le oferi elevilor șansa de a cunoaște o mică parte din istoria locală, Asociația "Pentru Adevăr" a derulat în perioada septembrie-noiembrie 2023 proiectul "Brăila Culturală" - "Legendele Brăilei", proiect finanțat de Consiliul Județean Brăila prin Programul pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean pentru anul 2023.
Obiectivul proiectului a constat în realizarea unei reviste culturale, în cuprinsul căreia se regăsesc articole despre zece dintre cele mai cunoscute legende ale Brăilei, poveștile glorioase ale orașului, pe care orice locuitor, mic sau mare, ar trebui să le cunoască. Revista a apărut într-un tiraj de 2.500 exemplare, în format tipărit și pe site-urile www.asociatiapentruadevar.ro și www. obiectivbr.ro, în format online.
Diseminarea revistei s-a realizat în cadrul a șase seminarii, împreună cu elevi și profesori de la Școala Gimnazială "Anton Pann", Colegiul Național "Gh. M. Murgoci" și Forumul Tinerilor din România - Brăila. Iar la fiecare întâlnire cu tinerii am fost surprinși (și bucuroși în același timp) să descoperim că puțini sunt cei care au auzit de Terente, Codin, Chira Chiralina, Podul Uriașilor sau Casa cu Stafii, dovadă că demersul nostru era unul necesar.
Revista "Legendele Brăilei" s-a bucurat nu doar de implicarea elevilor, ci și a profesorilor. Trebuie punctat că la două dintre workshopurile organizate de echipa de proiect au participat și cadre didactice care au erau implicate direct în proiect, dar care au dorit să afle mai multe detalii despre activitatea desfășurată.
Nouă legende și o expresie legendară
În cele 16 pagini ale revistei "Legendele Brăilei" au putut fi descoperite nouă dintre cele mai populare povești ale orașului de la Dunăre, printre care se numără:
- Podul Uriașilor - potrivit legendei, podul ar fi fost construit de uriașii pomeniți în Geneză, care păzesc și astăzi, cu strășnicie, comorile ascunse în bătrânul Danubiu. Alții spun că împăratul Constantin cel Mare ar fi construit podul antic de la Brăila, în timpul expediției de pedepsire a barbarilor goți. Mai mult, pe vremea domnitorului Cuza, ceea ce părea a fi o legendă a devenit certitudine: două vase franceze, "Taurus" și "Balcanul", s-au lovit de ruinele vechiului pod, în dreptul Vadului Budurului. Protopopul Brăilei, Ilie Didicescu, afirma, în urmă cu mai bine de un secol, că urmele podului ar fi fost văzute la suprafața apei, când Dunărea era scăzută. Oricare ar fi adevărul istoric, pescarii ocolesc zona, din pricina anafoarelor, dar și a "uriașilor care păzesc comorile" de altădată, scufundate în apele fluviului, de frică să nu fie trași în adâncuri, cu bărci cu tot.
- Legenda lui Terente - Răufăcător și personaj de film, violator și amorez, haiduc modern, justițiar și criminal pe al cărui cap se pusese, la un moment dat, uriașa recompensă de 200.000 de lei - după ce terorizase Tulcea și Brăila - căutat de o armată de jandarmi și de polițiști în toată România, dar și în Serbia, Bulgaria și Grecia, unde, vreme de trei ani, a ucis și a jefuit fără milă, ajutat de acoliții săi, legenda lui Terente, supranumit "Regele Bălților", continuă să îi fascineze pe brăileni. Acest personaj a ținut ani la rând prima pagină a ziarelor din perioada interbelică, iar faptele sale, reinterpretate cu meșteșug, au ajuns să fie cântate de rapsozi populari și să fie povestite în toată Europa.
Iar legenda lui Terente va dăinui atâta vreme cât va exista Brăila.
- Legenda lui Codin - Către sfârșitul secolului XIX lucra în portul Brăilei un hamal îndeosebi de înalt și de puternic, care se pare că nu avea un chip întocmai frumos. Totuși, el era respectat pentru atributele sale fizice, esențiale în munca unui hamal, care trebuia să încarce și să descarce saci plini cu grâne pe vapoare și corăbii. Călin era numele său, și locuia în una dintre cele mai rău famate mahalale ale Brăilei, mahalaua Comorofca. În aceeași mahala a locuit o vreme și Panait Istrati, pe când era copil. Se pare că cei doi s-ar fi cunoscut, conform muzeografului și editorului operelor istratiene, Zamfir Bălan, iar peste ani, Călin avea să devină, sub condeiul lui Istrati, personajul Codin, un personaj de legendă pentru Brăila.
- Chira Chiralina - Când spui Brăila, spui arhitectură, Dunăre, cultură și... fete superbe. Mitul frumuseții feminine din Brăila a început să fie răspândit în secolul XIX. La acea vreme, Brăila era un oraș cosmopolit, unde locuiau în armonie multe etnii: greci, unguri, bulgari, evrei, austrieci, ruși, germani și turci, dar în oraș locuiau și locuitori de etnie franceză, engleză, elvețiană, plus macedoneni, albanezi, tătari, ucraineni, croați și rromi. Potrivit unora, tocmai acest "cocktail multietnic" ar fi răspunzător pentru frumusețea din prezent a brăilencelor. Mitul despre frumoasele orașului de la Dunăre a fost valorificat atât în balade populare, cântate de lăutarii brăileni, cât și în creația literară de excepție a lui Panait Istrati - "Chira Chiralina". Iar acest personaj, Chira Chiralina, a devenit ulterior un simbol al frumuseții feminine și al Brăilei.
În revistă sunt documentate și alte legende, cum ar fi Tanti Elvira, comorilor blestemate ascunse în hrubele Brăilei, Legenda Miresii pierdute de la Movila Miresii, dar și Lacu Sărat. De departe însă cea mai fascinantă legendă în rândul elevilor a părut să fie "Casa cu stafii", clădirea-monument aflată la intersecția străzii Școlilor cu strada Ana Aslan. Potrivit legendei, este locul în care grecul Nicolachi Mavrocordulas, un bărbat cam de 50 de ani, unul dintre cei mai bogați negustori din Brăila de la acea vreme, a locuit cu soția sa, Voica, o fată mult mai mai tânără decât acesta. Într-o noapte de iarnă, în acea casă, Mavrocordulas și-a găsit soția în brațele altui bărbat și, oribit de gelozie, a împușcat-o în piept. Se spune că grecul i-ar fi zidit trupul într-un perete din subsolul casei. Apoi a plecat din oraș pentru totdeauna, iar mai târziu s-ar fi sinucis de durere, printre străini.
Acum, după zeci de ani, se zvonește că nimeni nu s-ar încumeta să rămână peste noapte în acest imobil, pentru că o fantomă bântuie prin camere, băgându-i în sperieți pe muritorii care-i ies în cale. Stafia ar fi spiritul unei femei de o frumusețe răpitoare, nimeni alta decât Voica, cea care i-a subjugat inima negustorului grec. După tragedia petrecută în cumplita noapte când a fost prinsă înșelându-l, spiritul ei neîmpăcat ar fi rămas de atunci prins între pereții groși ai conacului, ca o pasăre măiastră captivă într-o colivie eternă. În final, cei care au răsfoit revista "Legendele Brăilei" au putut afla și originea unei expresii folosite de toți românii: "A nimerit orbul Brăila".
Cei care vor să descopere sau să redescopere poveștile Brăilei de altădată sunt invitați să citească revista pe site-urile www.asociatiapentruadevar.ro și www.obiectivbr.ro.
Concurs cu premii! Lista câștigătorilor!
În cadrul activităților organizate prin proiectul "Brăila Culturală - Legendele Brăilei" a avut loc și un concurs cu premii, unde cei mai implicați și iscusiți participanți au fost premiați cu ghiozdane și cărți. Iată și lista câștigătorilor:
Daniela Mavroian, Nicușor Rusu, Marius Mărgărit, George Ceamă, Sebastian Costin, Sabin Mavroian, Maria Bugeac, Răzvan Cernat, Laurențiu Andrei Plopeanu, Theodor Mihnea Iordache, Gabriela Dumbravă, Rebeca Băjănică,
Mihai Lungu, Iuliana Chircu, Mihai Antonios Roșca, Iasmina Anton, Simina Dumitrașcu, Ștefan Alexandru, Ana Maria Artic și Andreea Lorena Neacșu. Felicitări tuturor!
De la revistă la ore de istoria locală în Săptămâna "Școala Altfel"
Chiar dacă proiectul "Brăila Culturală - Legendele Brăilei" s-a apropiat de final, sperăm ca acesta să continue, sub o altă formă. Mai exact, îndemnăm profesorii de științe socio umane și nu numai, să se implice în acest proces de descoperire și conservare a legendelor locale inițial de Asociația "Pentru Adevăr" și să susțineți două ore pe semestru, în Școala "Școala Altfel", în cadrul cărora să exploreze istoria locală. Aceste ore vă vor oferi ocazia să împărtășiți povești captivante și să inspirați elevii să descopere și să prețuiască patrimoniul cultural local.
Aici sunt câteva detalii:
- Durata lecțiilor: Fiecare lecție va dura aproximativ 2 ore, ceea ce vă va oferi suficient timp pentru a explora o legendă specifică și pentru a discuta contextul istoric și cultural în care aceasta s-a dezvoltat.
- Selecția legendelor: Puteți alege poveștile locale care vă pasionează cel mai mult sau care sunt semnificative pentru comunitatea noastră. Aceasta vă va permite să vă implicați personal în subiect și să transmiteți entuziasmul elevilor.
- Metode de predare: Puteți utiliza o varietate de metode, cum ar fi lecturi, discuții, prezentări vizuale sau chiar excursii la locurile legate de legendele respective, pentru a face lecțiile cât mai interactive și captivante posibil.
De asemenea, ne-am dori ca în fiecare an să se organizeze un concurs de creație având ca temă "Legendele Brăilei", iar premierea să se facă în cadrul Festivalului istoric.
