Deşi Brăila nu s-a numărat printre oraşele norocoase intrate în cursa pentru titlul de "capitală culturală europeană", primarul municipiului, Aurel Simionescu, susţine că întreaga muncă depusă pentru acest proiect nu a fost de izbelişte. Din contră, ideile de reabilitare şi de promovare a turismului în zona brăileană vor fi puse în practică.
Edilul municipiului a vorbit într-o conferinţă de presă despre programul "Oraşe europene", lansat de Ministerul Culturii special pentru oraşele care au candidat în prima etapă a competiţiei pentru titlul de capitală europeană a culturii 2021 în România. Simionescu a participat zilele trecute la o întâlnire cu reprezentanţii ministerului, municipalităţilor implicate, dar şi ai asociaţiilor care au gestionat proiectele de candidatură.
Cele trei direcţii pe care se axa Brăila pentru a câştiga titlul de capitală europeană a culturii 2021 - turism, arhitectură şi tradiţii culturale - se vor păstra şi pe viitor pentru dezvoltarea locală. În acest sens, vor fi accesate fonduri europene pentru anumite proiecte, iar restul vor fi suportate din bugetul municipalităţii. "De când cu proiectul «Brăila capitală cultural europeană», una dintre întrebările la care trebuia să răspundem era «Ce o să faceţi dacă nu o să fiţi nominalizaţi pe lista scurtă?». Răspunsul nostru a fost că o să ducem mai departe acest proiect pe care-l facem, pentru că e proiectul oraşului, cu sau fără titlul de capitală culturală, care creează nişte oporturnităţi pentru a avea diverse tipuri de parteneriate, pentru a participa la diverse formule de accesare de fonduri europene. Acum, Ministerul Culturii a generat o discuţie cu cele 10 oraşe care nu au fost nominalizate cu proiectele pe care le-am depus la minister. S-a dorit o identificare a unor oportunităţi, a unor căi de colaborare, de participare în parteneriat la diverse tipuri de acţiuni. Eu am discutat cu domnul Sabados, în ideea de a valorifica nişte oportunităţi pe care le avem, care ar însemna o chestiune turistică, una arhitecturală şi una de tradiţii culturale la Brăila. Lucruri ce ne-ar putea avantaja. La partea turistică ar fi Dunărea cu tot ceea ce ne oferă ea. Aici vorbim şi de traseul turistic spre Piaţa Împăratul Traian - Piaţa Poligon, toate instituţiile de acolo, printre care Teatrul «Maria Filotti», Biblioteca Judeţeană, Muzeul Brăilei, Casa «Goangă», traseu care continuă cu strada Mihai Eminescu, fosta Republicii. A doua chestiune legată de partea de arhitectură, cuprinde tot ceea ce înseamnă sit istoric, cu clădirile şi punerea lor în valoare. Aici vorbim pe de-o parte de turism, pe de altă parte de arhitectură şi accesare de fonduri pentru reabilitare. Iar partea a treia, care ar putea însemna şi o formulă economică, să spunem, cu tot ce înseamnă reabilitarea zonei, pescuit, tradiţii lipoveneşti, greceşti, turceşti, etc. Cam astea sunt liniile pe care am discutat cu colegii care au participat la acea întâlnire", a declarat Simionescu despre întâlnirea de la Bucureşti.
Cinema Central, pe lista priorităţilor municipalităţii
Tot în contextul dezvoltării locale, edilul a mai vorbit şi despre clădirile istorice aflate în paragină, dar şi despre ce priorităţi are în prezent. Spre exemplu, ia în calcul reabilitarea unor situri industriale, cum ar fi uzina electrică veche a oraşului. În loc de o clădire părăsită, cu geamuri sparte, am putea avea o sală de spectacole cu o arhitectură impresionantă, iar istoria locului să fie "eticheta" de promovare.
Tot din proiectele de viitor ale primarului Simionescu fac parte Cinema Central şi Stadionul de Atletism. Edilul s-a arătat interesat să treacă sub tutela primăriei cinematograful din centrul municipiului. "Noi avem câteva probleme pe care le tot ridicăm: cinematografele. «România Film» zice că «Da, vi le putem da, dar trebuie să le menţineţi funcţionalitatea actuală». Ca o paranteză, reprezentanţii au zis abia acum «da», că până mai ieri ziceau «nu». Am întrebat şi eu care este funcţionalitatea actuală pentru Pescăruş, Unirea, numele vechi pentru Viziru, Hipodrom. Noi ne-am manifestat intenţia de a prelua Cinematograful Central, care este tot în zona centrală. De asemenea, ne-am manifestat dorinţa de a prelua o serie de baze sportive. Povestea stadionului de atletism o ştiţi. Bazinul de înot, cel existent, unde noi tot spunem că pică tavanul şi avem chiar şi o corespondenţă cu ministerul care ne-a spus că ar fi interesant să-l ia Direcţia de Sport, nu să-l dea la noi. Asta nu schimbă situaţia bazinului, care se deteriorează pe zi ce trece. Singura lor condiţie a fost să menţinem funcţionalitatea actuală pentru ceea ce luăm. Le-am zis că dacă se vrea să se menţină funcţionalitatea actuală, eu nu-l iau. Adică, dacă îl iau, îl iau să-l fac stadion de atletism, actual sunt numai dâmburi şi buruieni", a conchis primarul Aurel Simionescu.
