• Brăila este județul cu cea mai îmbătrânită populație din sud-estul României • municipiul Brăila a pierdut, numai el, peste 25.000 de locuitori, în timp ce în Chiscani și Cazasu s-a înregistrat o adevărată explozie demografică • astfel, comuna Chiscani este mai mare decât orașele Făurei și Însurăței • 97,8% dintre brăileni sunt ortodocși • etniile care contează la noi sunt romii și rușii lipoveni • peste 56% dintre brăileni au studii medii sau superioare • din păcate, populația activă atinge doar 104.953, în vreme ce populația inactivă cuprinde 167.183 de persoane, dintre care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 45,6 %
Surprize nu prea plăcute la ultimul recensământ al populației României, ale căror rezultate provizorii au fost date publicității de Institutul Național de Statistică, la sfârșitul lunii ianuarie a.c.
Astfel, potrivit Recensământului Populației și Locuințelor (RPL 2021), în ultimii zece ani, județul Brăila a pierdut aproape 40.000 de locuitori, ajungând la puțin peste 280.000 de locuitori, iar vârsta medie a populației este de 45,3 ani. Avem, așadar, cea mai îmbătrânită populație din sud-estul României, comparativ cu județele Constanța, Vrancea, Galați, Tulcea și Buzău. Dacă privim și mai în urmă, datele sunt de-a dreptul alarmante. Față de recensământul din anul 1992, populația județului Brăila a scăzut cu peste 100.000 de locuitori. Surprize s-au înregistrat și în ceea ce privește etniile. Potrivit ultimului recensământ, cea mai numeroasă etnie din județul Brăila este cea a romilor, care numără 7.435 de persoane (3% din populația județului) urmată la mare distanță de etnia rușilor lipoveni, care mai numără, acum, doar 1.759 de persoane, adică 0,7% din totalul populației. Datele complete și finale ale ultimului recensământ vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai - decembrie 2023.
Majoritatea brăilenilor sunt femei și locuiesc în mediul urban
Potrivit RPL 2021, la data de 1 decembrie 2021, populația rezidentă a județului Brăila era de 281.452 persoane, în scădere cu 39.760 persoane față de recensământul precedent (octombrie 2011) și cu 110.579 persoane față de recensământul din anul 1992, când județul număra 392.031 locuitori.
Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (145.387 persoane, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban (172.533 persoane, reprezentând 61,3% din total). Din punctul de vedere al mărimii populației rezidente, județul Brăila se situează abia pe locul 35 în ierarhia județelor.
Specific pentru Brăila este fenomenul de îmbătrânire a populației, care s-a accentuat constant, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Brăila crescând, în anul 2021, la 45,3 ani (față de 42,9 ani la RPL 2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu aproape 3 ani. Totodată, în ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL 2021, județul Brăila se plasează pe locul 40. În cadrul Regiunii Sud-Est, din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,3 ani, județul nostru poziționându-se pe ultimul loc, cu o vârstă medie de 45,3 ani, după cum precizam mai sus.
Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani și peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Brăila este 170,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mult mai mare decât media națională, care este de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.
Comuna Chiscani mai mare decât orașele Făurei și Însurăței
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul Brăila.
Localitățile brăilene care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt comuna Chiscani, cu o populație rezidentă de 6.151 persoane (cu 811 persoane mai mult decât în anul 2011) și comuna Cazasu, care a ajuns la o populație de 3.611 persoane (cu 672 persoane mai mult decât în 2011). Așa se face că, la ora actuală, comuna Chiscani are o populație dublă față de orașul Făurei (3.008 locuitori), mai mare și decât orașul Însurăței, care numără 5.870 locuitori. Comuna Chiscani este urmată de comuna Viziru, cu 5.528 de locuitori (în scădere cu 378 locuitori față de 2011) și de comuna Tufești, cu 4.446 locuitori.
De cealaltă parte, sunt localitățile cu cele mai mari scăderi ale populației înregistrate în decursul ultimului deceniu: comuna Mărașu (2.236 locuitori, -23,2% față de populația din anul 2011), comuna Racovița (cu doar 892 locuitori, -22,4% față de populația din 2011) și comuna Ciocile (2.192 locuitori, -21,8% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județul Brăila este, de departe, comuna Racovița, cu numai 892 locuitori (în scădere față de RPL 2011, când s-au recenzat 1.149 locuitori). Cu doar 3.008 locuitori (față de 3.592 în anul 2011), Făureiul este orașul cel mai mic din județul Brăila. Cel mai mare oraș (exceptând Municipiul Brăila) este Ianca, cu 8.969 locuitori.
Cât despre Municipiul Brăila, reședința județului în care locuim, acesta are o populație rezidentă de 154.686 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 25.616 persoane.
Romii, cea mai numeroasă etnie din județul Brăila
Înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei la RPL 2021 s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect, din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pe baza informațiilor INS sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și, respectiv, religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Astfel, informațiile privind etnia au fost disponibile pentru 249.204 persoane (din totalul celor 281.452 persoane care formează populația rezidentă a județului Brăila). S-au declarat români 239.436 persoane (96,1%), iar grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de peste 1.000 persoane sunt romii (3,0% din populația județului) și rușii lipoveni (0,7%).
„Potrivit liberei declarații a celor 248.961 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Brăila după limba maternă se prezintă astfel: pentru 98,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, pentru 0,6% limba romani și pentru 0,4% limba rusă. Structura confesională a fost declarată de 247.000 persoane din totalul populației rezidente a județului Brăila și arată că 97,8% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 0,5% sunt de religie creștină de rit vechi, 0,4% sunt de religie penticostală (cultul creștin penticostal - Biserica lui Dumnezeu apostolică), iar 0,3% sunt de religie romano-catolic”, precizează reprezentanții INS.
45,6% din populația inactivă a județului e reprezentată de pensionari și de beneficiarii de ajutor social
În altă ordine de idei, potrivit INS, aproape jumătate din populația rezidentă a județului Brăila cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit (ă). Sunt căsătoriți 69.286 bărbați și 70.997 femei. Totodată, nu au fost niciodată căsătorite 36,5% persoane. 40,1% dintre bărbați și 33,0% dintre femei nu au fost niciodată căsătoriți/căsătorite. Totodată, persoanele văduve reprezintă 6,8% din totalul populației rezidente a județului.
Cât privește studiile, din totalul populației județului Brăila, 44,1% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 44,2% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 11,7% nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populației cu nivel superior de educație, județul Brăila se situează pe locul 24 în ierarhia județelor. 40,2% dintre brăilence au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 47,4% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 12,4% nivel superior. În cazul bărbaților, 48,3% au nivel mediu de educație, 40,7% nivel scăzut și 11% nivel superior.
Cât privește populația activă a județului Brăila, aceasta este de 114.269 persoane, fiind compusă din 104.953 persoane ocupate și 9.316 șomeri. Populația inactivă cuprinde 167.183 de persoane, dintre care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 45,6 %, iar elevii și studenții 27,7 %. Din punct de vedere al ponderii populației ocupate în populația rezidentă a județului, județul Brăila se situează pe locul 26 în ierarhia județelor României.
„RPL 2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor. Această acțiune s-a desfășurat cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor”, se mai precizează în informarea INS.
