Brăila ocupă un surprinzător loc 7 la nivel naţional în rândul judeţelor cu excedent al balanţei de comerţ exterior (exporturi mai mari decât importurile). Statistica la nivel naţional arată că anul trecut, judeţul nostru a înregistrat în mod constant o balanţă pozitivă în ce priveşte comerţul internaţional. De exemplu, indicatorul menţionat a înregistrat la nivelul lunii decembrie 2013 (cea mai recentă lună de raportare statistică) o valoare de 18,48 milioane de euro pe plus, adică discutăm de un excedent comercial. Clasamentul la nivel naţional ne poziţionează după Argeş, cu 118,36 milioane euro, Tulcea - 104,14 milioane euro, Olt - 32,91 milioane euro, Alba - 23,42 milioane euro, Arad - 21,15 milioane euro şi Sălaj cu 21,03 milioane euro. De remarcat că ne situăm înaintea unor judeţe mult mai puternice din punct de vedere economic, aşa cum este cazul Braşovului, de exemplu, care a avut un excedent comercial de 14,87 milioane euro sau Iaşiului - 13,77 milioane euro, Sibiului - 9,17 milioane euro. Evident că suntem şi înaintea judeţelor care au înregistrat deficit comercial, aşa cum este cazul Galaţiului cu minus 1,91 milioane euro, Constanţa cu un deficit de 44,22 milioane euro ori Cluj cu minus 59,09 milioane euro şi Prahova - 85,3 milioane euro. Ce-i drept, toate aceste judeţe au înregistrat exporturi şi importuri mai mari valoric decât noi, însă, per total, balanţa comercială le-a ieşit pe minus, în sensul că mai mult au importat decât exportat. "Brăila stă bine, statistic, la capitolul excedent comercial, dar asta şi pentru că nu există nicio firmă mare importatoare care să aibă sediul în acest judeţ - cum ar fi un mare retailer. Asta ajută doar din punct de vedere statistic, pentru că, de fapt, importăm puţin deoarece consumăm puţin, exportăm puţin (sub 10% din cât exportă judeţul Argeş, de exemplu) pentru că şi producem puţin. Iar asta, din punct de vedere al economiei reale şi «palpabile», nu ne ajută prea mult", ne-a declarat Mircea Doagă, analist economic la lichidatori.com.
Revenind la primele locuri din clasament, este clar că în cazul judeţului Argeş motorul economiei îl constituie industria auto, iar pentru Tulcea, judeţul situat pe locul II, încasările din exporturi vin de pe piaţa navală. În cazul judeţului nostru, privind per ansamblu anul 2013 se poate spune că excedentul comercial vine în principal din aportul şantierului naval, dar şi al firmelor de confecţii textile, precum şi din agricultură.
Interesant de precizat că nu în fiecare lună şantierul naval îşi pune pozitiv amprenta pe balanţa comercială externă a Brăilei, ci doar în lunile în care unitatea dă la gata - cum se spune - contractele de construcţii pentru nave cu grade diferite de armare. Iată şi câteva exemple în acest sens, aşa cum sunt prezentate în rapoartele lunare ale Direcţiei Regionale de Statistică Brăila: în ianuarie 2013 exporturile s-au ridicat la 16,3 milioane euro, din care ponderea importantă de 41,6% a venit din industria confecţiilor textile, 25,8% din agricultură (animale vii şi producţie vegetală) şi 24% din industria metalurgică. În februarie 2013, însă, industria navală a venit cu o pondere de peste 62% în total exporturi ale judeţului, în timp ce confecţiile textile au alunecat pe locul secund cu o pondere de 19,4%, iar fenomenul se repetă la interval de 2 - 3 luni, când şantierul naval livrează către beneficiar navele construite.
O privire de ansamblu şi asupra importurilor înregistrate anul trecut în judeţul nostru arată că ponderea cea mai mare în acest indicator au avut-o aprovizionările cu materii prime ale şantierului naval, dar şi ale fabricilor de confecţii, iar ocazional pentru exponenţii locali ai industriei metalurgice.
Revenind la statistica la nivel naţional, analizând structura balanţei comerţului extern pe fiecare judeţ, se poate observa foarte clar că o bună parte a judeţelor din zona Moldovei, şi ne referim aici la Neamţ, Vrancea, Galaţi, Suceava, Bacău, Vaslui şi Botoşani au înregistrat cumulat exporturi mai mici decât judeţul Constanţa, acest lucru fiind o consecinţă a lipsei investiţiilor în respectiva zonă geografică.
Problema ţării noastre, spun analiştii, nu stă exclusiv în deficitul sau excedentul din balanţa comerţului extern, ci mai degrabă în faptul că, în general, România exportă mărfuri cu valoare adăugată mică, dar importă produse cu valoare adăugată ridicată. În plus, exporturile româneşti reprezintă doar puţin peste o treime din Produsul Intern Brut, asta însemnând că economia ţării e bazată două treimi pe cererea internă şi o treime pe cea externă.
