Vocile critice nu au dispărut. Suntem acum acuzaţi că ne-am fi aliat cu Primăria, cu Consiliul Judeţean şi cu alte instrumente ale puterii politice, ca şi cum nu asta ar fi singura formulă prin care societatea civilă se poate declara victorioasă într-o campanie grassroots, pornită efectiv de la zero. Singura modalitate prin care societatea civilă se poate declara victorioasă într-o campanie este recunoaşterea de către autorităţi a legitimităţii campaniei ei. Criticii de acum sunt, de fapt, criticii puterii politice locale, cărora le pasă mai mult de exersarea dreptului lor de a critica conducerea actuală - un exerciţiu democratic demn de tot respectul - decât de a ni se alătura în numele unui proiect benefic pentru oraş. Dar, dincolo de teorii ale conspiraţiei, de împroşcări cu noroi şi de voci răuvoitoare, noi ne vedem de-ale noastre şi încercăm să ducem Brăila 2021 înainte, până la faza selecţiei preliminare din toamna acestui an.
Brusca popularitate de care ne bucurăm a adus, aşa cum spuneam, mulţi brăileni de partea noastră. Concitadinii noştri din oraş, dar şi de aiurea din ţară şi din străinătate ne ascultă cu mirare parcă nevenindu-le să creadă că acest proiect chiar s-a născut la Brăila, fără niciun fel de sprijin „de sus". Convinşi de entuziasmul nostru, ni se alătură. Un concurs de idei pentru sigla proiectului pe care l-am lansat acum câteva zile, de exemplu, a strâns zeci de răspunsuri şi propuneri. Acum, după luni de linişte, grupurile brăilene din social media gem de discuţii despre posibilitatea realizării unui asemenea „vis". Şi, după ce listează toate motivele pentru care urbea noastră nu ar fi la nivelul unei capitale europene a culturii - gunoaie, gropi, sărăcie, câini vagabonzi - până şi cei mai pesimişti dintre brăileni par să îşi spună: „şi totuşi, de ce nu Brăila?"
Iar noi, grupul de entuziaşti naivi (cum suntem adeseori numiţi), chiar asta ne-am dorit. Să coagulăm energiile brăilenilor de pretutindeni în a crede că oraşul nostru natal merită mai mult decât are astăzi. Odată pornit acest tăvălug, rezultatul în sine al selecţiei pentru titlul de capitală europeană a culturii va conta mai puţin: mai important va fi să continuăm să lucrăm ca şi cum putem fi în fiecare an o capitală europeană: a culturii, a mediului, a antreprenoriatului, a tehnologiei, a tineretului, a sportului, a secolului 22.
Acum, cu câteva luni înainte de selecţia oficială a oraşelor finaliste din România, unul dintre marile obstacole cu care ne luptăm însă este cacofonia. Multitudinea de voci care fie ne sprijină, fie ne critică poate avea un rezultat negativ: multilogul constructiv care să conducă la cernerea ideilor de valoare în construirea unei strategii solide a proiectului poate fi amuţit de cacofonie. Cu cât mai mult se măreşte grupul celor implicaţi în proiect, cu atât mai mult vom avea nevoie de o strategie coerentă de comunicare pentru a nu ne lăsa înecaţi de vociferările care pot părea benigne la început, dar se pot transforma peste noapte într-un vuiet asurzitor. Avem la fel de multă nevoie de toate vocile pe care le putem aduna în jurul nostru, cum avem şi de cea mai bună formulă de a crea un multilog productiv.
P.S. George Şipoş este în prezent director şi profesor asociat la Global Admissions Office din cadrul Universităţii din Osaka, Japonia. Consultant de strategie globală şi specialist în educaţie internaţională, Şipoş a lucrat în trecut cu şi pentru corporaţii globale precum Toyota Motor Corporation şi universităţi din Statele Unite ale Americii, Japonia şi România. Jurnalist şi traducător din limba japoneză, Şipoş a publicat în România patru volume de traduceri din literatura japoneză şi sute de articole în presa braileană şi naţională, precum şi în publicaţii din Japonia şi Statele Unite.
