Normele europene încep să-i ajungă din urmă pe procesatorii de carne, lactate şi ouă din România: termenul acordat pentru atingerea standardelor Uniunii Europene expiră la sfârşitul anului în curs. Abatoarele şi unităţile de procesare a produselor de origine animală care nu vor respecta acest termen nu vor avea voie să-şi vândă marfa în spaţiul intracomunitar, ci doar la nivel local. Cu alte cuvinte, firmele respective nu vor avea ce căuta pe piaţa europeană, fiind declasate în unităţi de vânzare cu amănuntul cu activitate doar între graniţele României, iar capacităţile de producţie le vor fi limitate la un nivel ce nu le va permite să facă faţă prea mult timp concurenţei. La nivel naţional, din cei circa 500 de procesatori înregistraţi la începutul anului în curs, doar 200 funcţionează în conformitate cu normele europene privind standardele de calitate. Situaţia nu arată prea bine nici în judeţul nostru. Din 37 de unităţi brăilene ce activează în domeniu, 21 încă sunt în perioada de tranziţie, iar dintre acestea 15 se află într-o situaţie destul de critică, existând temeri că nu vor putea respecta termenul limită. Gicu Drăgan, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Brăila, ne-a informat că 5 unităţi vor finaliza modernizarea în timp util, 6 nu vor termina la termen dar intenţionează să solicite o derogare de câteva luni pentru a duce, totuşi, investiţiile până la capăt, iar 10 nu prea mai au nicio şansă să se alinieze normelor europene. Dintre cele 21 unităţi aflate în perioada de tranziţie, 3 sunt abatoare, 4, unităţi de produse din carne, 8, unităţi de lapte şi produse lactate, 5, depozite frigorifice şi o unitate procesatoare de peşte.
Stăm bine faţă de alte judeţe
În ciuda greutăţilor cu care se confruntă cei mai mulţi dintre procesatorii brăileni, conducerea DSVSA spune că judeţul nostru stă destul de bine, faţă de alte judeţe vecine. "În Galaţi nu ştiu să mai existe vreo unitate de abatorizare sau procesare. La noi, acest domeniu încă mai funcţionează şi, din datele pe care le am, ne aflăm pe un loc destul de bun la nivel naţional. Faptul că avem, în momentul de faţă, unităţi acreditate dar şi unităţi cu şanse mari de acreditare se datorează în mare măsură politicilor de consiliere şi ajutare a firmelor să îşi menţină în funcţiune şi să îşi modernizeze spaţiile de procesare. E uşor să dai amenzi şi să închizi fabrica, dar noi am considerat că e mai bine să-i ajutăm pe cei în cauză să-şi păstreze şi să-şi îmbunătăţească afacerea", ne-a declarat directorul Drăgan. Firmele cu facilităţi de producţie aprobate pentru schimb comunitar sunt "Marex", "Soroli Cola", "Bona Avis", "Galco", "Lactate Brăila", "Lactaprod", "Risk", "Agroalim" şi "Agrimon". Existenţa acestora reprezintă o sursă de venituri extrabugetare pentru DSVSA, deoarece procesatorii sunt obligaţi să colaboreze cu autoritatea sanitar veterinară, pentru certificarea calităţii producţiei. Astfel, DSVSA Brăila are angrenaţi 74 de veterinari în activităţi de verificare a unităţilor de producţie. Aceştia eliberează certificatele ce atestă că produsele sunt bune pentru consum, iar pentru prestaţia lor DSVSA încasează bani de la unităţile în cauză. "Suntem printre primii pe ţară la venituri extrabugetare astfel încasate", ne-a declarat Gicu Drăgan, dând de înţeles că menţinerea în funcţiune a unei industrii - în cazul de faţă cea de procesare a produselor de origine animală - este benefică pentru toată lumea, de la angajaţi şi angajatori, până la consumatori şi instituţiile statului.
