Brăilenii sunt primii din regiune în ce priveşte datoriile pe care le înregistrează către bănci şi se clasează pe locul III la nivel naţional la acelaşi capitol. Cea mai recentă statistică a Băncii Naţionale a României arată clar că tot mai multe familii, dar şi firme locale, clachează în relaţia cu băncile, intrând pe lista restanţierilor: circa 1 leu din 5 lei împrumutaţi de populaţie şi mediul de afaceri din Brăila figurează ca împrumut restant. Înaintea Brăilei în topul datornicilor la bănci s-au clasat judeţele Sălaj şi Vâlcea, unde raportul dintre total credite şi total restanţe este de 27,2% pentru ocupantul locului I naţional, respectiv 24,8% pentru locul II. Creşterea şomajului ar fi o explicaţie pentru clasarea judeţului nostru pe locul III naţional, dar şi salariile mici plus situaţia economiei locale în care doar câteva ramuri industriale reuşesc să menţină judeţul pe linia de plutire, în timp ce multe companii sunt la limita subzistenţei sau au intrat pe pierderi.
Restanţele la creditele pe care populaţia şi agenţii economici le-au contractat de la bănci au ajuns la 31,29 miliarde de lei la sfârşitul lunii iunie, în scădere cu 4,3% faţă de decembrie 2013, nivelul minim al ultimelor 14 luni, potrivit unei statistici a Băncii Naţionale a României (BNR) prezentată în presa centrală. Potrivit analizei, valoarea sumelor restante reprezintă 14,4% din totalul portofoliului de împrumuturi şi este în uşoară scădere, de la 14,86%, la sfârşitul anului trecut. În ceea ce priveşte soldul creditelor acordate de bănci persoanelor fizice şi juridice, acesta a scăzut cu 1,54% în primele şase luni ale acestui an, până la echivalentul a 216,7 miliarde de lei (49,25 miliarde de euro).
Dar să vedem care este clasamentul naţional al judeţelor din punct de vedere al restanţelor la plata creditelor contractate de populaţie şi agenţii economici. Potrivit datelor statistice ale BNR, pe primul loc se situează Sălajul, unde pentru peste un sfert din soldul împrumuturilor (27,2%) se înregistrează întârzieri la plata ratelor. Valoarea restanţelor înregistrate de sălăjeni a rămas la acelaşi nivel în primele şase luni ale acestui an (395 de milioane de lei), însă portofoliul de credite s-a redus cu 3,5%. Mai departe, locul II este ocupat de populaţia şi firmele din Vâlcea, judeţ afectat puternic de insolvenţa şi privatizarea eşuată a combinatului "Oltchim". Disponibilizările şi întârzierile de salarii pentru cei care încă mai lucrează în combinat s-au simţit în bilanţurile băncilor. Pentru acest judeţ, ponderea restanţelor în total împrumuturi contractate este de 24,8%, altfel spus pentru un sfert din credite se înregistrează restanţe, care au ajuns la 610 milioane de lei pentru Vâlcea.
Brăilenii - datori 449 milioane lei către bănci
În cazul judeţului nostru poziţia ocupată în acest clasament este, aşa cum am spus, locul III cu un total al sumelor restante de 449 de milioane de lei (22,7% din portofoliul de împrumuturi). Restanţele brăilenilor, şi discutăm aici de populaţie şi mediul de afaceri, au crescut cu 5,25% în primele şase luni din acest an, ritm îngrijorător având în vedere că la nivel naţional tendinţa este de scădere cu 4,3%.
Dar să vedem cum arată şi cifrele prezentate de BNR: la nivelul lunii ianuarie anul curent creditele totale în lei ale populaţiei şi agenţilor economici erau de 1,153 miliarde lei, la care se adaugă încă 760 milioane lei de la creditele în valută, rezultând aşadar un total de 1,913 miliarde lei. Din această sumă, creditele restante înregistrate erau de 426,6 milioane lei, din care 293,8 milioane lei pentru creditele în moneda naţională, iar diferenţa pentru creditele în valută. Şase luni mai târziu valoarea totală a creditelor pentru judeţul nostru a urcat la 1,975 miliarde lei din care 449 milioane lei restanţe. În tot acest răstimp au scăzut şi depozitele la vedere şi la termen (lei plus valută) ale populaţiei şi mediului de afaceri local de la 1,83 miliarde lei în ianuarie la 1,71 miliarde lei la finalul perioadei analizate.
Potrivit datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Brăila, rata şomajului în judeţul nostru a fost la nivelul lunii iunie de 6,73%, peste media naţională. Mai detaliat, în baza de date a instituţiei erau înregistraţi la momentul de referinţă aproape 9.000 de şomeri - 8.915 persoane mai precis -, în creştere faţă de luna mai când numărul lor era de 8.742 persoane. De remarcat că în ianuarie erau totuşi puţin peste 10.000 de şomeri, 10.117 în februarie, 9.758 şomeri - martie şi 9.172 şomeri în aprilie.
Dacă privim şi în seriile de date ale Direcţiei Regionale de Statistică Brăila se poate observa că salariul mediu net la semestru este de 1.228 lei, cu aproximativ 450 de lei mai mic decât media naţională. Nu este lipsit de importanţă faptul că din totalul de circa 70.000 de brăileni care lucrează în baza unui contract de muncă, aproximativ 14.000 sunt remuneraţi la nivelul salariului minim pe economie care din luna iulie a urcat de la 850 la 900 lei brut.
Prin raportare la judeţele din regiunea de dezvoltare din care facem parte rezultă că în mod clar suntem pe primul loc în ce priveşte ponderea restanţelor în total credite - 22,7%, după noi clasându-se Galaţiul cu 21%, Buzăul cu 15,1%, Vrancea - 14,1%, Constanţa cu 13,8%, cei mai conştiincioşi la rambursarea creditelor fiind tulcenii cu doar 10,3% credite restante.
Creditul cu buletinul a arătat şi reversul medaliei
Valentina M. (36 ani salariat): "Păi cum să nu rămână lumea în urmă cu băncile? Cât de greu îţi poţi păstra locul de muncă şi din păcate pentru un salariu de mizerie din care mai departe trebuie să susţii o familie şi să plăteşti şi rata la bancă. Dacă mai ai şi soţul şomer, chiar e tragedie. Ca tot omul am cumpărat cu buletinul maşină de spălat şi televizor şi am fost cât pe ce să rămânem fără ele".
Cornel S. (37 ani salariat): "Am făcut prostia să cumpăr în rate direct din magazin un frigider şi maşina de spălat şi mai am de tras şi acum de pe urma creditului ăla. Ne-am încântat cu toţii că uite ce bine e să cumperi pe credit cu buletinul fără să ne gândim ce-o să facem peste 5 ani, sau 10 ani. Între timp a venit criza, lumea şi-a pierdut locul de muncă şi normal că n-a mai avut de unde să plătească banca. Cunosc un vecin căruia banca i-a luat frigiderul pentru că nu-şi plătise rata".
Manuela S. (45 ani funcţionar): "Am rămas în urmă cu banca după ce ne-a tăiat din salarii. Am reuşit însă să refinanţez şi acum mă descurc, însă cu greu pentru că am şi copiii la facultate în Bucureşti. Nu mă miră să aflu că Brăila e pe primele locuri cu restanţe la bănci. Se trăieşte greu în oraşul ăsta".
Luminiţa G. (30 ani salariat): "Împreună cu soţul am făcut un credit ipotecar să ne putem lua un apartament. După ce le-a tăiat salariile la funcţionari pur şi simplu nu am mai avut de unde să plătim. Noroc cu părinţii că ne-au ajutat să completăm banii pentru bancă, pentru că altfel ne trezeam în stradă cu tot cu copil mic".
