"Acum, că avem cod galben de vijelie, se poate face în oraş un reportaj România sau, mai precis, Brăila în zdrenţe. Peste tot unde au fost puse panotaje pe clădirile istorice, făcute franjuri de la ultimul viscol, flutură în vânt de parcă ar fi Brăila oraşul fantomă, ceva ca în vestul sălbatic. Nu vede nimeni hidoşenia asta, care a costat o avere din banii brăilenilor şi poate şi ceva euroi din Europa?! După ce vor începe să plece din loc cu bucăţi de zidărie şi să omoare vreun trecător nevinovat, apoi să te ţii anchete... Îmi pare rău că nu am avut un aparat de fotografiat la mine, erau interesante câteva cărţi poştale unice în lume, ca subiect «Brăila în zdrenţe»".
Paragraful de mai sus redă un comentariu postat, zilele trecute, la un articol publicat în ediţia electronică a cotidianului nostru. Din păcate, cele sesizate de respectivul cititor exprimă o realitate dezagreabilă, vizibilă de câteva săptămâni bune în centrul istoric al municipiului. Mesh-urile montate în luna noiembrie 2011 pe faţadele câtorva clădiri de referinţă, cum ar fi fostul CEC sau hotelul "Pescăruş" de pe Str. Mihai Eminescu, s-au rupt în bucăţi şi flutură în bătaia vântului. Coroborat cu starea deplorabilă a faţadelor acestor imobile, bucăţile de material zdrenţuite de vânt chiar dau un aspect jalnic întregii străzi. Joi, 15 martie, mesh-urile au fost date jos dar, din păcate, situaţia în care s-au aflat n-a făcut decât să arunce în derizoriu o intenţie în principiu bună a Primăriei, ce a montat aceste mesh-uri în cadrul unui program cu finanţare europeană, menit să promoveze imaginea turistică a Brăilei.
După cum v-am mai informat, proiectul "Brăila - cultură, locuri, tradiţii şi obiceiuri străvechi" şi-a propus să aducă în atenţia întregii ţări câteva din aspectele pe care oraşul nostru le are de oferit vizitatorilor. S-a dorit să se scoată în evidenţă multiculturalitatea Brăilei, prin promovarea unor biserici clădite de diversele etnii ce au coabitat de secole aici: lipoveni, evrei, armeni, greci, bulgari, saşi luterani, italieni catolici. Obiceiurile culinare şi portul tradiţional aparţinând acestor etnii au avut un capitol important în cadrul proiectului. Iniţiatorii şi-au dorit să scoată în evidenţă şi centrul istoric, cu clădirile vechi şi instituţii de referinţă, cum ar fi Teatrul "Maria Filotti", Muzeul de Istorie, Casa Colecţiilor de Artă "Nică Petre", Casa Memorială "Panait Istrati", dar şi Grădina Mare, cu foişorul, castelul de apă şi ceasul floral, ori Piaţa Traian, cu ceasul turn şi grupul statuar al împăratului Traian. În fine, proiectul a vizat şi promovarea potenţialului turistic al Insulei Mici a Brăilei. Pentru atingerea acestor obiective s-au tipărit materiale promoţionale cu pliante, cărţi poştale, afişe, panouri informative, panouri indicatoare şi timbre cu figurile unor personalităţi reprezentative ale Brăilei. Tot la categoria materialelor promoţionale intră un film de prezentare difuzat pe un post de televiziune naţional, dar şi mesh-urile uriaşe realizate pentru mascarea faţadelor unor clădiri degradate, din zona centrală. Acţiunile de promovare au culminat în perioada 30 noiembrie - 4 decembrie 2011, când au fost invitaţi să viziteze Brăila reprezentanţi ai ambasadelor şi consulatelor străine, directori ai caselor de cultură municipale din toată ţara, jurnalişti. Pentru implementarea acestui proiect Primăria Brăila a avut la dispoziţie un milion de lei, din care 80% reprezentau fonduri europene nerambursabile primite prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar restul de 20% era contribuţia bugetului local.
Şantierul de la Casa Goangă este mascat cu un mesh care a rămas intact
"Este un început bun!"
Există voci - cum este cea a autorului comentariului amintit mai sus -, care spun că proiectul "Brăila - cultură, locuri, tradiţii şi obiceiuri străvechi" nu a avut niciun rezultat concret şi că a reprezentat doar bani aruncaţi pe apa sâmbetei, aşa cum mesh-urile de pe clădirile din centru s-au dezintegrat pe aripile vântului. Având în vedere că, din decembrie până în prezent, pe străzile Brăilei n-au apărut grupuri-grupuri de turişti atraşi de acţiunile de promovare, l-am întrebat pe primarul Aurel Simionescu care ar fi, în opinia sa, finalitatea acestui proiect finanţat din bani publici. "În primul rând este un început, fiindcă până acum nu s-a mai făcut o asemenea promovare a Brăilei. E adevărat, nu a rezultat un aflux de turişti, dar nu trebuie să uităm că, pe fondul crizei, turismul a scăzut peste tot. Important este faptul că datorită acestui proiect avem mape de prezentare a Brăilei, pe care le putem oferi în cadrul simpozioanelor derulate aici sau cu alte ocazii, la acţiuni derulate în alte oraşe, la ambasade, consulate etc. Avem un film despre Brăila care a fost difuzat de mai multe ori pe TVR 2 şi pe care îl putem folosi şi cu alte prilejuri. Au mai rămas acele panouri de prezentare şi panouri indicatoare care marchează obiectivele turistice din oraş. Deci, nu se poate spune că proiectul nu a avut o finalitate practică", ne-a declarat, în urmă cu câteva zile, primarul Aurel Simionescu. În ceea ce priveşte starea mesh-urilor de pe imobilele din centru, edilul-şef spune că deşi au fost rupte de vânt, acestea vor fi recondiţionate şi montate la loc, la acţiuni gen Zilele Brăilei. "Nu toate mesh-urile s-au rupt. Au cedat cele de pe clădirea CEC şi hotelul «Pescăruş» pentru că au o suprafaţă foarte mare, iar vântul a fost foarte puternic în luna februarie. Noi am vrut să le dăm jos, însă a trebuit să aşteptăm acceptul Ministerului Turismului, prin intermediul căruia s-a obţinut finanţarea pentru proiect. S-a primit acest accept, iar în zilele următoare o să coborâm mesh-urile (acţiunea a avut loc joi, 15 martie n.n.), în vederea recondiţionării şi depozitării. Ne vor fi de folos pentru că, de exemplu, Primăria a câştigat procesul derulat în justiţie, în ceea ce priveşte clădirea CEC. Acest imobil a intrat în patrimoniul nostru şi o să începem demersurile pentru reabilitarea sa. La vară, de Zilele Brăilei, dar şi ulterior, după ce vor începe lucrările de reabilitare, mesh-ul pe care îl avem în urma proiectului turistic va fi folosit pentru mascarea schelelor. Aşa ceva facem în prezent cu mesh-ul de pe Casa Goangă, care nu a fost rupt de vânt, iar în prezent maschează şantierul derulat acolo", ne-a mai spus primarul Aurel Simionescu.
În cadrul proiectului au fost cumpărate două telescoape ce vor servi pentru un punct de observare amenajat în Castelul de Apă din Grădina Mare
"Chiar am făcut economie!"
Pe ce anume au fost cheltuiţi banii în cadrul proiectului "Brăila - cultură, locuri, tradiţii şi obiceiuri străvechi"? Iuliana Neagu, director al Direcţiei Strategii, Programe şi Proiecte de Dezvoltare, Relaţii Internaţionale Brăila ţine să precizeze că, deşi a fost alocată suma de un milion de lei, în final nu s-au cheltuit decât 600.000 lei (şase miliarde de lei vechi). Directorul Neagu spune că economiile s-au făcut în primul rând datorită sumelor mici cu care s-au câştigat licitaţiile de atribuire a lucrărilor. Pentru realizarea materialelor publicitare s-a prevăzut iniţial un buget de 654.036,13 lei, însă la licitaţia organizată pe SEAP a câştigat o firmă din Reghin, "Grafis Art", care s-a oferit să facă totul contra sumei de 265.540 lei. Comisia de atribuire, din cadrul MDRT, a respins această firmă, pentru că figura ca având datorii la bugetul local din Reghin. "Grafis Art" a făcut contestaţie şi a primit câştig de cauză, după ce a depus la dosar un document din care reieşea că îşi plăteşte eşalonat respectivele datorii. Astfel, a câştigat licitaţia în baza preţului mic oferit, în detrimentul unor firme precum "Mercury 360" din Bucureşti, sau "Ploter Design" din Brăila. "Suma mică cu care a câştigat firma din Reghin ne-a îngrijorat, iniţial. Ne-am temut că nu o să facă treabă de calitate, însă la final pliantele şi celelalte materiale promoţionale au fost în regulă. Şi mesh-urile au fost bune. Cele pe care le-a rupt vântul au cedat din cauza faptului că se întindeau pe o suprafaţă foarte mare şi nu aveau puncte de susţinere decât sus şi jos. Susţinere intermediară nu s-a putut monta, deoarece asta însemna să se perforeze faţadele clădirilor în cauză, lucru interzis în mod expres de Ministerul Turismului. Cei de la Reghin au venit de două ori pentru a repara mesh-urile rupte. Prin proiect nu a existat o perioadă strict determinată pentru afişarea acestor mesh-uri. Noi am încercat să le ţinem cât mai mult, pentru a masca faţadele deteriorate, dar după ce a început să le rupă viscolul nu le-am putut da jos fără acceptul Ministerului Turismului. Din păcate, acest accept a venit destul de târziu. Odată date jos, cele afectate de vânt vor fi recondiţionate", ne-a explicat directorul Iuliana Neagu. Aceasta a precizat că la categoria materiale promoţionale au fost realizate 60.000 de pliante, 1.000 de cărţi poştale ilustrate, mesh-uri în suprafaţă totală de 5.000 metri pătraţi, postate pe 11 clădiri din zona istorică, 10.000 serii de timbre, 800 de afişe înrămate, 500 de mape, 5.000 de insigne, 15 panouri permanente, 10 bannere. Parte din aceste materiale au fost împărţite gratuit în perioada 30 noiembrie - 4 decembrie 2011, iar ce a rămas este folosit în prezent la diverse acţiuni organizate de Primărie, cu participarea unor invitaţi români sau străini.
Realizarea unui film de prezentare şi difuzarea lui, o dată pe lună, din noiembrie până în martie, pe postul TVR2 a costat 37.600 lei. În cadrul proiectului au fost achiziţionate două telescoape, în valoare de 10.000 lei fiecare. Acestea urmează să fie folosite, însă, abia în anii următori, după recondiţionarea turnului de apă din Grădina Mare, când vor fi montate pe platforma rotativă din vârf, pentru a le servi turiştilor care vor să privească Brăila de la altitudine. Restul banilor au servit pentru cazarea şi masa invitaţilor care s-au aflat în Brăila la începutul lunii decembrie. Iniţial, au fost aşteptate 200 de persoane. Au răspuns invitaţiei doar 94, printre care s-au aflat reprezentanţi ai mai multor municipalităţi din ţară, dar şi consulul Rusiei şi reprezentanţi ai unor camere de comerţ, precum cea a Turkmenistanului sau cele comune România-Cehia sau Eleno-Română.
