"Suntem, într-adevăr, într-o situaţie de urgenţă!", a declarat, ieri dimineaţă, prefectul Dumitru Popa, după ce a ieşit de la şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În urma discuţiilor avute cu reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare şi cu alţi factori de decizie, reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a convins că există un risc real, după felul cum evoluează lucrurile pe Dunăre şi pe Siret. În contextul unei noi unde de viitură ce intră în ţară pe la Porţile de Fier şi al ploilor abundente de pe teritoriul României, fluviul se îndreaptă vertiginos spre o cotă care ar putea să o depăşească pe cea din aprilie 2006, când s-au înregistrat 699 cm la mira Brăila. La rândul său, Siretul a ieşit din albia minoră, umflat de ploile căzute în ultima perioadă în Moldova. "Am decis convocarea zilnică a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) în cadrul căruia se va analiza starea de fapt şi se vor decide măsurile ce trebuie luate. E mai bine să previi decât să repari răul după ce s-a produs", a anunţat reprezentantul Guvernului în teritoriu.
Evacuaţii cer mai multă atenţie din partea autorităţilor
În şedinţa de ieri dimineaţă, CJSU a dat dispoziţie să se oprească motopompele cu care se încerca stoparea refulării canalizărilor din port. Asta nu pentru că problema s-ar fi rezolvat ci, dimpotrivă, fiindcă utilajele nu mai făceau faţă. "Nivelul Dunării face inutilă folosirea acestor motopompe. La cota de astăzi, de 673 cm, apa a depăşit nivelul canalizărilor şi nu mai are rost să încercăm s-o împingem înapoi în fluviu", a explicat prefectul Dumitru Popa. Ieri, luciul de apă din port acoperise aproape în întregime Zona Liberă, după ce, cu două zile înainte fuseseră inundate străzile Ancorei şi Anghel Saligny, fiind necesară, după cum v-am mai informat, evacuarea a 100 de persoane, din două imobile.
Pe faleză, aleea de promenadă este acoperită complet de apă. Punţile de legătură între pontoane şi mal se află, de asemenea, sub apă, iar proprietarii pontoanelor au nevoie de cizme ca să poată ajunge pe zona neinundată. Se întâlnesc şi situaţii inedite: un barcagiu îşi legase, ieri, barca de un stâlp de iluminat care în mod normal se află la zece metri de buza malului. Tot ieşită din comun este şi modalitatea prin care transformatorul ce alimentează pontonul vasului "Borcea" a fost ferit de scurtcircuitare. Fiindcă era în pericol să fie acoperit de apă, agregatul care de obicei stă pe mal a fost legat de creanga unui plop cu o şufă metalică şi ridicat la câţiva metri în aer.
Apa s-a infiltrat până în halda de deşeuri chimice, băltind pe straturile de leşie şi alte otrăvuri
Digurile sunt ţinute sub observaţie
Ieri, la cota de 673 cm, digurile ce apără Insula Mare a Brăilei mai aveau o gardă de circa 70 cm. Cu alte cuvinte, ar mai fi nevoie ca Dunărea să crească încă 70 cm, adică la o cotă de 750 cm, ca să inunde IMB. Prefectul şi ceilalţi membri ai Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă sperau că nu se va ajunge la aşa ceva, indiferent cât de mult va mai ploua. Chiar şi la cota prognozată, de 700 cm, pericolul inundării Insulei Mari nu poate fi ignorat, totuşi. Angajaţii ANIF patrulează în permanenţă pe diguri, pentru a depista din timp eventualele grifoane, adică acele infiltraţii care antrenează pământ din corpul digului. Defecte aparent minore, cum ar fi găurile făcute de popândăi sau alte rozătoare, ar putea provoca apariţia grifoanelor care pot evolua extrem de rapid, măcinând digul şi făcându-l să cedeze. "Până acum nu a fost identificat niciun grifon. Avem doar infiltraţii pe sub corpul digului, însă atât timp cât nu dislocă material din dig, aceste infiltraţii nu sunt periculoase", a explicat prefectul Popa. Acesta a precizat că singurul sector de dig cu probleme este cel din dreptul localităţii Chiscani, unde sunt infiltraţii puternice, iar apa tinde să inunde o porţiune de circa 48 de hectare, pe care se află, pe lângă culturi agricole sau terenuri virane, şi halda de deşeuri chimice a fostului Combinat. Digul respectiv a fost întărit cu sute de saci încărcaţi cu nisip şi pământ. De asemenea, incinta ameninţată de inundaţii a fost protejată pe una din laturi cu un dig iepuresc, făcut din saci cu nisip, din cauza infiltraţiilor apărute din zona chesonului "Celhart Donaris". Chiar şi aşa, pânza freatică a crescut odată cu nivelul Dunării, iar apa a început să băltească pe lângă halda de deşeuri chimice. S-a format acolo o baltă cu maluri albe, formate din leşie şi alte otrăvuri, care se dizolvă şi pătrund în pânza freatică, cu toate efectele nocive ce pot rezulta dintr-o astfel de situaţie.
Ieri încă se aduceau saci cu nisip, pentru a se proteja periferia comunei Chiscani
Evacuaţii vor hrană caldă
Cei 100 de sinistraţi evacuaţi din imobilele din port sunt cazaţi în tabăra de la Lacu Sărat în condiţii destul de bune. Până când se vor retrage apele şi imobilele unde locuiesc cu chirie vor fi igienizate, aceştia vor sta în căsuţele de vacanţă ale taberei. Li s-au pus la dispoziţie aşternuturi şi au posibilitatea să facă duş. Cu toate acestea, există nemulţumiri legate, în special, de faptul că nu li se asigură hrană caldă. Ieri dimineaţă, evacuaţii au fost vizitaţi de Mariana Oţelea, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială, care i-a informat despre demersurile ce trebuie făcute, pentru a putea mânca la cantina de ajutor social. Conform reglementărilor în vigoare, adulţii apţi de muncă pot beneficia de porţiile de hrană caldă dacă prestează 72 de ore de muncă pe lună, în folosul comunităţii. Sunt scutiţi doar cei bolnavi, posesori ai certificatului de expertiză a capacităţii de muncă. Aceste precizări nu i-au satisfăcut deloc pe sinistraţii care cereau vehement să vină la ei primarul Aurel Simionescu, pentru a-şi expune păsurile. De altfel, primarul a vizitat tabăra de la Lacu Sărat, atât sâmbătă, când au fost mutaţi chiriaşii imobilelor inundate, cât şi duminică. În cele două zile, persoanele evacuate au primit pachete cu hrană rece, precum şi lapte praf pentru copii şi apă minerală. "Vom încerca să mai găsim astfel de formule, pentru a le asigura nişte gustări reci, dacă nu se pot descurca pe cont propriu şi nu sunt înscrişi la cantina de ajutor social. Oricum, sperăm ca situaţia aceasta să nu dureze foarte mult. Prognozele arată că, după 4 iulie, Dunărea va începe să scadă. Imediat cum se vor retrage apele vom face o igienizare a imobilelor afectate şi vor putea să se mute înapoi acasă", ne-a declarat primarul Aurel Simionescu.
Dacă mai creşte fluviul, pontoanele Bazei Nautice ar putea ieşi de pe pilonii de susţinere
Baza Nautică, în pericol să fie luată de apă
Nivelul foarte mare al Dunării ar putea duce pe apa sâmbetei, la propriu, o investiţie de zeci de mii de euro, făcută pe bani europeni, în urmă cu doar doi ani. Este vorba despre Baza Nautică, locul unde îşi ţin ambarcaţiunile sute de barcagii brăileni. După cum se ştie, în formula nouă aceasta este menţinută pe poziţie de mai mulţi piloni metalici înfipţi în albia fluviului, de care pontoanele flotoare sunt prinse cu nişte inele metalice. La cote normale, stabilitatea pontoanelor este asigurată. Acum, însă, pontoanele plutitoare s-au ridicat odată cu nivelul apei, iar inelele de susţinere mai au circa jumătate de metru şi depăşesc înălţimea pilonilor. "Ar trebui să se ia măsuri pentru prelungirea acestor piloni. Dacă mai creşte nivelul apei şi dacă se mai fac şi valuri, ne trezim cu pontoanele plutind în derivă pe Dunăre, târând bărcile după ele", spun barcagiii, care plătesc câteva sute de lei pe an pentru a-şi putea ţine ambarcaţiunile în siguranţă.
Baza Nautică este administrată de societatea "Braicar" SA. Directorul "Braicar", Cornel Săndulescu, este convins că Dunărea nu are cum să crească atât de mult încât să depăşească înălţimea pilonilor de susţinere. "Nu e niciun pericol, din acest punct de vedere", ne-a declarat Săndulescu, precizând, implicit, că nu are de gând să încerce să prelungească în vreun fel pilonii metalici.
Dunărea a crescut atât de mult, încât bărcile sunt "ancorate" de stâlpii de iluminat
Recomandări în caz de inundaţii
Deşi, deocamdată, la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă nu se vorbeşte despre un pericol iminent de inundaţii în judeţul nostru, Direcţia de Sănătate Publică a emis câteva recomandări, pentru cazul în care populaţia s-ar putea confrunta cu o astfel de catastrofă. "Pentru a preîntâmpina apariţia de epidemii în zonele afectate de inundaţii se recomandă populaţiei următoarele: să se consume apă îmbuteliată, să nu se bea direct din fântâni sau de la robinet; să se utilizeze pentru prepararea alimentelor apă fiartă şi răcită; să se consume doar alimente ambalate sau bine preparate termic; să nu se atingă animalele moarte şi să se avertizeze autorităţile, în vederea evacuării acestora; să se evite expunerea prelungită la frig/ umezeală; să se păstreze alimentele în condiţii igienice; să se respecte igiena individuală; la primele semne de boală să se prezinte la cel mai apropiat medic/spital".
În altă ordine de idei, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte fermierilor care au depus cereri pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă şi ale căror culturi au fost inundate că trebuie să anunţe, în scris, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, apariţia cazului de forţă majoră.
"Dacă terenurile inundate nu se află în zone declarate calamitate printr-un act normativ, fermierii trebuie să prezinte, alături de înştiinţare, şi o copie de pe procesul verbal de calamitate sau adeverinţa de la primărie şi/sau copie de pe procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Fermierii ale căror culturi inundate se găsesc în zone declarate calamitate printr-un act normativ naţional trebuie să transmită Centrelor Judetene/Locale APIA doar Înştiinţarea, fără alte acte doveditoare", au precizat reprezentanţii APIA.
Agenţia de Plăţi precizează că fermierii care nu înştiinţează APIA cu privire la apariţia unui caz de forţă majoră, respectiv culturi calamitate, riscă să piardă sprijinul financiar.
