După magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu şi brânza de Ibăneşti, alte 14 produse tradiţionale româneşti ar putea fi recunoscute în Uniunea Europeană. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR), Achim Irimescu, declara luna trecută că au fost identificate 14 produse cu potenţial de certificare europeană. Printre ele se numără şi brânza de Gulianca, devenită deja un brand destul de cunoscut al Brăilei.
MADR a stabilit un calendar de acţiuni la nivel naţional pentru înregistrarea şi recunoaşterea produselor alimentare autohtone. Alături de novacul afumat din Tara Bârsei, caşcavalul de Seveni sau cârnaţii de Pleşcoi, brânza de Gulianca ar putea intra şi ea în rândul produselor tradiţionale autohtone comercializate în Europa.
Dar dacă datele oficiale sunt optimiste, realitatea este alta. Procesul de acreditare a brânzei de Gulianca va mai dura cel puţin un an, primarul comunei Salcia Tudor, Florin Moroiu, declarând că încă sunt dificultăţi prinvind înfiinţarea unei asociaţii a oierilor în zonă.
Potrivit primarului, în comuna Salcia Tudor există peste 16.000 de oi ce produc anual 50 - 60 de tone de brânză. Brânza de Gulianca este obţinută din lapte de oaie. Ceea ce diferenţiază acest sortiment de brânză de toate celelalte existente pe piaţă îl reprezintă gustul aparte, datorat solului sărăturat din zonă, ce face ca iarba să aibă o compoziţie mai specială.
Recunoaşterea ca produs tradiţional aduce beneficii producătorilor români, ei putând să primească bani de la Uniunea Europeană pentru promovarea produselor în afara graniţei.
La nivel european, România se află la coada clasamentului în ceea ce priveşte numărul de produse protejate, având doar trei mărci de produse certificate până în acest moment. În Uniunea Europeană se înregistrează 1.404 de produse protejate, cele mai multe fiind deţinute de Italia (296), Franţa (243), Spania (205), Portugalia (139) şi Grecia (106).
