* Iulian Timofei recunoaște că situația refugiaților a avut un puternic impact emoțional asupra lui * instituția prefectului are propriul rol în monitorizarea aplicării în teritoriu a programului Sprijin pentru România * Timofei afirmă că nu i-a făcut șicane subprefectului susținut de liberali și nici că ar avea vreun gând în acest sens * obișnuit să lucreze cu presa de pe vremea când era ofițer de relații publice la Jandarmi, prefectul promite transparență
Într-un interviu în exclusivitate, prefectul Iulian Timofei vorbește, printre altele, despre cea mai delicată problemă cu care s-a confruntat de la preluarea mandatului, despre colaborarea cu cei doi subprefecți, dar și cu aleșii din administrația publică locală. În plus, prefectul susține că nu a făcut nimeni până acum “instrucție politică” cu el și când a fost cazul a tras de urechi primăriile pentru acte administrative nelegale.
Licențiat în Drept cu masterat în Drept Comunitar, absolvent al mai multor cursuri post-universitare, Iulian Timofei a avut o îndelungată carieră în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila, fiind desemnat din iulie 2017 prim adjunct inspector șef, post ocupat până în octombrie 2020. Din 19 ianuarie 2022 este prefectul județului Brăila, la propunerea PSD. Are 52 de ani, este căsătorit și are un copil.
- Programul Sprijin pentru România este foarte important pentru a traversa această perioadă grea. În ce măsură instituția Prefectului se poate implica în implementarea/supravegherea aplicării în teritoriu a programului Guvernului Ciucă?
- Într-adevăr, acest Program este foarte important pentru că discutăm despre un buget de 17,3 miliarde lei din fonduri naționale și europene, beneficiare fiind sectoare din domeniul economic, social, învățământ sau cultură. Potrivit prevederilor legale în domeniu, și mă refer aici la Codul Administrativ, prefectul are, printre multe altele, și atribuții privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale. Astfel, în limita competențelor administrative, precum și a sarcinilor stabilite de Guvern, Instituțiile Prefectului vor avea propriul rol în monitorizarea implementării acestui Program.
- De la 1 iunie, salariul minim în sectorul agricol trebuie să fie de 3000 lei lunar. Aveți semnale dinspre fermieri cu privire la eficiența acestei măsuri obligatorii?
- Din discuțiile purtate cu exponenți ai mediului de afaceri-sectorul agricol am înțeles că majoritatea fermierilor mari de pe raza județului nostru oricum ofereau salarii peste acest prag minim impus de la 1 iunie. Iar asta, tocmai pentru că respectivii sunt angajatori serioși și vor să-și fidelizeze personalul, pe de o parte, iar pe de alta, să înfrâneze fenomenul migrației forței de muncă calificată spre alți angajatori, fie că discutăm de angajatori din alte județe sau chiar din alte țări. În ceea ce privește micii fermieri, aceștia, din cunoștințele mele, folosesc preponderent munca sezonieră și, de asemenea, în cazul multora dintre ei și aici este depășit acest prag minim de salarizare.
- De când ați preluat mandatul de prefect, care ar fi cea mai dificilă situație cu care v-ați confruntat? Ce problemă v-ar fi greu de gestionat în actualele condiții?
- De departe cea mai dificilă situație, și mă refer aici strict din punct de vedere emoțional, pe care a trebuit să o gestionăm la nivel de instituție, a fost cea legată de problematica refugiaților din Ucraina. Este greu, ca om, să vezi atâta suferință, deznădejde și teamă în ochii unor oameni care s-au văzut nevoiți să-și ia de mână copiii și să-și abandoneze casa din cauza războiului. Iar pentru femei este cu mult mai greu pentru că, practic, au trebuit să se împartă afectiv în două: să fie, acum, prezente emoțional alături de copii, dar să fie cu sufletul și alături de soții lor, care au trebuit să rămână acolo, în zona de conflict militar. Dincolo de a încerca să le alini suferința oferindu-le un loc de cazare și o masă caldă, ca om simți nevoia și să le oferi o vorbă bună, o încurajare. A trebuit, ca echipă, să ne organizăm în detaliu pentru a putea oferi familiilor de refugiați, care s-au oprit măcar pentru o noapte în județul nostru, condiții optime, suportul pe parte de cazare și masă de care aveau nevoie. Aș dori să subliniez aici faptul că am făcut echipă solidă cu celelalte două instituții din Palatul Administrativ: Consiliul Județean și Primăria Municipiului, dar și cu primării din județ, precum și cu societatea civilă, cu mediul de afaceri, și am reușit să ne coordonăm de așa manieră încât să putem face față cu succes provocărilor. Vreau să mulțumesc, și pe această cale, societății civile, antreprenorilor și brăilenilor care și-au arătat disponibilitatea prin mesaje directe, apeluri telefonice, emailuri, de a ajuta în orice fel cetățenii ucraineni. Privit retrospectiv acest episod, pot să afirm că a fost un fel de ”botez al focului”, dincolo de care consider că nu există vreo problemă în cazul căreia mi-ar fi greu de gestionat.
“La Prefectură fac doar administrație publică. Politica o las pentru o cu totul altă conjunctură”
- Cum colaborați cu cei doi subprefecți? I-ați oferit suficiente atribuții subprefectului din partea PNL, Adin Boboc, sau preferați să dețineți controlul?
- Legislația în domeniu stabilește foarte clar acest aspect. Astfel, pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor legale, prefectul este ajutat de doi subprefecți. Atribuțiile acestora sunt stabilite prin ordinul prefectului, cu respectarea HG nr. 906/2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel: unul dintre subprefecți are atribuții cu privire la exercitarea, în numele prefectului, a conducerii serviciilor publice, iar celălalt subprefect are atribuții referitoare la conducerea operativă a instituției prefectului. Ca să vă răspund la întrebare, vreau să punctez faptul că la Prefectură fac doar administrație publică. Politica o las pentru o cu totul altă conjunctură. Pe această idee mi-am fundamentat relațiile colegiale în instituție și cred că ambii subprefecți vă pot confirma faptul că avem o colaborare firească. Legat de atribuțiile fiecăruia dintre ei, vă pot spune că nu am intervenit prin Ordin de Prefect asupra niciuneia dintre ariile lor de competență. Astfel, doamna Virginia Loredana Badiu are atribuțiile fostului subprefect Nicolae Nițescu, iar subprefectul Adin Boboc a rămas cu aceleași atribuții.
- Monitorizați cu atenție legalitatea hotărârilor CLM și CJ sau, având în vedere că sunteți susținut de PSD, nu vă atingeți de liderii administrației locale? A fost nevoie să atacați vreo hotărâre până în prezent?
- Printre atribuțiile principale pe care le are Prefectul este și aceea referitoare la verificarea legalității actelor administrative ale autorităților administrației publice locale. Astfel, prin structurile de specialitate sunt elaborate studii și rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum și propuneri privind îmbunătățirea stării de legalitate și se examinează sub aspectul legalității, în termenele prevăzute de lege, actele administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale. Consilierii juridici propun prefectului sesizarea autorităților emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanței de contencios administrativ, cu motivarea corespunzătoare. Au fost și sunt situații în care se întocmește procedură prealabilă prin care se solicită modificarea sau revocarea unor acte administrative. În cazul în care autoritatea emitentă își menține actul administrativ, în termen de șase luni de la înregistrarea dosarelor la instituția prefectului, se formulează acțiune în instanța de contencios administrativ pentru anularea dispoziției primarului sau a hotărârii de consiliu local considerate a fi nelegale. Per ansamblu, nu sunt probleme majore în ceea ce privește emiterea/adoptarea unor acte administrative nelegale întrucât secretarii unităților administrativ-teritoriale colaborează cu serviciul juridic din cadrul instituției și sunt îndrumați permanent atât verbal cât și în scris prin emiterea unor puncte de vedere. Mai mult, sunt transmise circulare cu privire la publicarea unor acte normative cu implicații în activitatea desfășurată de autoritățile administrației publice locale. De altfel, de la început am cerut compartimentului juridic al instituției respectarea întocmai a legislației și deschidere pe partea de îndrumare a unităților administrativ-teritoriale. Ca rezultat, a scăzut drastic incidența cazurilor în care s-a declanșat procedura prealabilă, precum și cea de atacare în contencios administrativ. Vă mai pot spune că acolo unde totuși s-au înregistrat astfel de cazuri nu discutăm doar de o anumită coloratură politică a primarilor. De exemplu, toate cele trei acțiuni în contencios administrativ inițiate de la începutul anului vizează primării conduse de social-democrați.
Dar, ca să revenim la esența întrebării dumneavoastră, contrar zvonurilor, nu am primit ordine politice ori sugestii, sau oricum ar dori să le zică cei care alimentează zvonurile, despre cum ar trebui să se întâmple actul administrativ în cadrul Instituției Prefectului-Județul Brăila. Și am să vă dau un singur exemplu elocvent, spun eu. Foarte mulți din sfera politică locală au considerat subiectul incompatibilității la Primăria Însurăței o piatră de încercare pentru mine, ca prefect. Au circulat zvonuri - și am sesizat că au fost intens alimentate - cum că voi îngropa cu totul acest dosar, sau că voi permite inserarea vreunui artificiu juridic astfel încât să zădărnicesc decizia instanței. Nimic mai fals. Cursul administrativ al acestui dosar a fost unul cât se poate de transparent, de la primirea comunicării Agenției Naționale de Integritate, până la emiterea Ordinului de Prefect prin care s-a constatat încetarea înainte de termen a mandatului primarului de acolo.
- Aveți vreun mesaj pentru cetățenii Brăilei, dar pentru antreprenori? Când se pot adresa instituției Prefectului și care este modalitatea concretă?
- De la începutul mandatului meu am dorit să transmit un mesaj cât se poate de clar despre faptul că sunt deschis dialogului și că sunt o persoană care se implică și îmi place să cred că am fost perceput astfel de către comunitatea locală. Un prim pas în acest sens, deși la o evaluare superficială poate trece ca neînsemnat, l-am făcut prin organizarea Zilei Porților Deschise la Instituția Prefectului. Simbolistica acestui eveniment îmi doresc să ajungă foarte clar la brăileni, indiferent că discutăm aici despre oameni de afaceri, despre instituții publice, organizații neguvernamentale, ori despre simpli cetățeni. De altfel, chiar începând din această lună mi-am propus să organizăm audiențe și în mediul rural, direct la primării, acțiuni gândite cu scopul armonizării relației dintre cetățean și administrația publică locală prin informarea directă asupra calității serviciilor furnizate de către instituțiile publice, precum și identificarea problemelor cu care se confruntă brăilenii din mediul rural. Înscrierile în audiență se fac, ca și până acum, prin completarea formularului online disponibil pe pagina web a instituției.
Dragi brăileni, vreau să vă asigur că în perioada mandatului de prefect, voi cere responsabilitate, profesionalism și implicare din partea tuturor celor alături de care voi munci, în echipă, astfel încât proiectele și investițiile în județul Brăila să se realizeze fără blocaje administrative, numai în beneficiul cetățenilor.
Voi susține toate activitățile și măsurile ce pot conduce la dezvoltarea județului Brăila, iar în acest scop mă bazez pe colaborarea eficientă atât cu echipa din cadrul Instituției Prefectului, conducerea Consiliului Județean Brăila, cu toți primarii, cât și cu reprezentanții instituțiilor deconcentrate. De asemenea, vreau să îi asigur pe reprezentanții mass-media de deschidere și de transparență. Ușa mea va fi mereu deschisă presei, care joacă un rol esențial în societate, fiind foarte importantă informarea obiectivă și corectă a cetățenilor.
Și, nu în ultimul rând, transmit mesajul către brăileni, asigurându-i că voi încerca, conform competențelor legale, să rezolv problemele cu care aceștia se confruntă sau pe care le sesizează. Prefectul trebuie să fie omul de nădejde al cetățenilor, dovedind prin fapte, și mai puțin prin vorbe, că merită demnitatea ce i-a fost conferită.
