Alegerile locale din 10 iunie se vor desfăşura sub semnul mai multor necunoscute. Uninominalul într-un singur tur de scrutin reprezintă o premieră. Votanţii nu vor avea mai multe opţiuni, ci una singură. Cu alte cuvinte, nu-şi vor mai putea exercita preferinţa între doi candidaţi care au trecut de un prim tur de scrutin, ci vor vota un singur candidat, o singură dată, fără posibilitatea de a se mai răzgândi sau de a-şi schimba opţiunea pe parcurs. De aceea, partidele, alianţele politice sau alianţele electorale încearcă să desemneze candidaţi absolut siguri. Un candidat este "sigur" când îndeplineşte două condiţii: 1. are şanse reale de câştig; 2. are şanse să rămână în funcţie după ce câştigă. Din perspectiva celei de-a doua condiţii, USL stă pe un butoi de pulbere: chiar dacă ar câştiga preşedinţia CJ-ului, Gheorghe Bunea Stancu ar putea pierde ori procesul cu DNA, ori pe cel cu ANI, ori - de ce nu? - pe amândouă, ceea ce ar atrage suspendarea din orice funcţie administrativă.
Strategiile politice nu sunt foarte complicate când ai o cotaţie de aproximativ 50% la nivel naţional. USL-ul se menţine în proximitatea unui bazin electoral care, cu mici fluctuaţii, pare a rămâne constant în decizii. La nivelul Brăilei, USL adună beneficiile unor opţiuni electorale consacrate ca fiind particulare Brăilei: PSD-ul, pe de o parte, a adunat constant voturi sigure, plasate undeva între 30-40%, PNL -ul, pe de altă parte, a impus un primar în mandatul 2004-2008 şi face jocurile, împreună cu PSD, în CLM şi CJ. Deci, cel puţin teoretic, strategia ar trebui să fie simplă - atât pentru Primărie, cât şi pentru CJ erau necesari candidaţi pe care mai sus i-am numit "siguri". Dar lucrurile s-au complicat, lovindu-se de o nucă tare: Gheorghe Bunea Stancu. La CJ, USL-ul, în pofida disensiunilor deja cunoscute, n-are încotro şi trebuie să meargă pe mâna actualului preşedinte CJ. Ponoasele pe care le trage USL-ul şi, indirect, PSD-ul, sunt de două feluri: 1. remorca electorală - alias Bunea Stancu - compromite alianţa politică prin faptul că este acuzată de tot felul de tunuri administrative ce ţin de sfera largă a corupţiei la nivel înalt; 2. dacă Stancu îşi aranjează ploile pentru un nou mandat, nesiguranţa rămâne aceeaşi, deoarece procesele nu mai sunt judecate de alegători, ci de judecători, şi nu se ştie ce se mai poate întâmpla.
Trei scenarii obligatorii
Primul: Bunea Stancu câştigă preşedinţia CJ, câştigă procesele cu ANI şi DNA şi, implicit, rămâne şi la preşedinţia PSD Brăila - locul fierbinte de unde, de altfel, se iau marile hotărâri şi cu privire la CJ, şi cu privire la CLM. În acest prim caz, PSD Brăila va lua toată frişca fondurilor publice, iar PNL-ul, în cel mai fericit caz, va rămâne "cerşetorul" USL -ului, nemaiavând altceva de făcut decât să asigure "funcţionarea" CLM-ului şi CJ-ului în schimbul unor "beneficii" care se vor scurge din buzunarele PSD-lui, adică ale preşedintelui PSD.
Acest prim caz cam aduce la exasperare PNL Brăila, organizaţie care, de scurt timp, a suferit schimbări interesante: un întreg batalion de penelişti a trecut la PRM, trecând şi la "atac", propunând un candidat pentru Primărie şi unul pentru CJ.
Al doilea: Bunea Stancu câştigă preşedinţia CJ, dar pierde unul sau ambele procese în care este acuzat de lucruri destul de grave. Nasol moment! PSD-ul confirmă acuzaţiile că este un partid care promovează corupţi, iar PNL -ul, atât prin intermediul liberalilor de la PRM (dacă e posibil), cât şi prin intermediul propriilor membri CJ din liste, trebuie să fie aproape, extrem de aproape de punctele decizionale ale CJ-ului în vederea preluării puterii. Mai exact, după suspendarea din funcţie a preşedintelui CJ, atribuţiile vor fi preluate de un vicepreşedinte ales prin vot secret de majoritatea consilierilor judeţeni aflaţi în funcţie.
Al treilea: Bunea Stancu nu câştigă un nou mandat la CJ. Nici nu mai contează dacă va câştiga procesele cu ANI şi DNA, pentru că e foarte posibil să piardă preşedinţia PSD, adică adevăratul jilţ de rege. De aceea, mai departe, speculaţi dumneavoastră cât vreţi.
Ce acuzaţii i se aduc lui Gheorghe Bunea Stancu
Agenţia Naţională de Integritate îl acuză pe Gheorghe Bunea Stancu că ar fi încălcat prevederile legale privind conflictul de interese. Reamintim că inspectorii A.N.I. susţin că Stancu, în calitate de şef al CJ Brăila, ar fi semnat cinci contracte finanţate din bani publici în valoare de peste 638.000 euro, cu o companie la care deţine acţiuni, mai exact "Concivia". "Domnul Stancu Gheorghe Bunea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a semnat un număr de 5 contracte, în valoare totală de 2.731.038,86 lei (fără TVA) - aproximativ 638.212 Euro (fără TVA), încheiate de către Consiliul Judeţean Brăila cu S.C. CONCIVIA S.A. (societate în cadrul căreia S.C. BURSAGRIROM S.A. este acţionar majoritar, iar domnul Stancu GHEORGHE BUNEA deţine calitatea de acţionar majoritar în cadrul S.C. BURSAGRIROM S.A.), încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161, din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", aduce la cunoştinţă site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate. Tot acolo apare şi soluţia A.N.I. care prevede: "sesizarea organelor judiciare competente, cu privire la posibila săvârşire de către domnul Stancu Gheorghe Bunea, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, a infracţiunii de conflict de interese şi a altor fapte de natură penală, prevăzute şi pedepsite de Codul Penal al României. Iniţierea demersurilor prevăzute de art. 22, alin. (2) din Legea 176/2010, în vederea anulării contractelor încheiate cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese".
Preşedintele PSD Brăila mai are la activ încă un proces în care este învinuit de infracţiuni de corupţie alături de Gheorghe Teodorescu, acţionar al SC "Insomar" SRL, Viorel Bărac, director al SC "Interagro" SA, şi patronul "Interagro", Ioan Niculae. Toţi patru au fost trimişi în judecată la mijlocul lunii ianuarie, după o lungă perioadă de cercetări şi audieri efectuate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Mai concret, Gheorghe Bunea Stancu este învinuit de finanţarea campaniei electorale a fostului PSD-ist Mircea Geoană. Potrivit rezultatelor cercetărilor efectuate de DNA, în cursul anului 2009, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a Partidului Social Democrat pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la inculpatul Niculae Ioan, bani care urma să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială din 2009 pentru susţinerea candidatului Mircea Geoană.
Termene peste termene şi multe, multe necunoscute
Potrivit site-ului Curţii de Apel Bucureşti, soluţionarea dosarului în care preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, este acuzat de Agenţia Naţională de Integritate că ar fi încălcat prevederile legale privind conflictul de interese a fost fixată pe 28 mai. În cazul dosarului privind finanţarea ilegală a fostului preşedinte PSD Mircea Geoană, după două amânări, conform Biroului Relaţii Publice al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, noul termen de judecată a fost fixat pentru 20 aprilie.
Potrivit Legii privind alegerea autorităţilor publice locale, "propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor". Dacă alegerile au fost fixate pentru 10 iunie, calculaţi termenul prescris de lege pentru depunerea candidaturilor. Oricum, dincolo de acest termen, Gheorghe Bunea Stancu rămâne pe rol cu cel puţin un dosar, caz în care se impun iarăşi două scenarii: 1. PSD-ul anunţă o altă candidatură pentru CJ, luându-şi toate măsurile de precauţie; 2. PSD-ul riscă totul mergând pe mâna candidaturii lui Bunea Stancu. Prima variantă ar fi de luat în calcul doar în eventualitatea pronunţării unei sentinţe judecătoreşti nedefinitive pe 20 aprilie. Având în vedere cum se judecă procesele la noi şi câte chichiţe avocăţeşti se pot găsi pentru amânari este greu de crezut că se va da o sentinţă atât de repede. În această palidă eventualitate, surse demne de încredere ne-au declarat că pesedistul Marian Dragomir ar fi în cărţi pentru a deveni candidatul USL. S-ar fi făcut şi sondaje avându-l pe Dragomir în postura de candidat la preşedinţia CJ, dar, potrivit aceloraşi surse, scorul n-ar fi îmbucurător. În aceste condiţii, cea de-a doua variantă este cea mai sigură, USL-ul mizând pe Stancu, în speranţa că amânarea proceselor se va duce până după alegerile generale din toamnă, când alianţa PSD-PNL vrea să pună mâna pe putere. Definitiv şi irevocabil.