Condamnaţi la moarte! Aceasta este, practic, situaţia în care au ajuns zeci de brăileni bolnavi de SIDA, nevoiţi să-şi întrerupă tratamentul ce îi ţine în viaţă. Deoarece fondurile pentru medicamentele antiretrovirale au venit pe ultimul trimestru cu întârziere şi sunt insuficiente, pacienţii seropozitivi sunt purtaţi zilnic pe drumuri la farmacie pentru a-şi primi tratamentul, însă de cele mai multe ori nu găsesc tot ce au nevoie.
Medicamentele lipsesc din farmacie de două luni
După mai multe întreruperi de tratament pe anul acesta, bolnavii seropozitivi sunt nevoiţi să renunţe iar la medicamente, din cauza sincopelor în primirea banilor şi aprovizionarea farmaciei Spitalului Judeţean. De două luni de zile, ei vin aproape zi de zi la spital să vadă dacă vor primi tratamentul antiretroviral. Cu fiecare zi ce trece fără să-şi ia medicamentele, şansele bolnavilor de a avea o viaţă normală dispar. Cei mai mulţi dintre ei au vârsta de 19-20 de ani şi aproape toată viaţa au trăit cu HIV/SIDA, fiind infectaţi în spitale, din cauza unor erori ale cadrelor sanitare. Tratamentul le dă speranţa că vor putea trăi ca orice om sănătos. Dar, din luna octombrie, şi speranţa pare a se fi îmbolnăvit: pacienţii seropozitivi nu şi-au mai primit medicamentele care îi menţin în viaţă. Medicii spun că această nouă întrerupere poate fi fatală. Cele peste 100 de persoane infectate cu virusul HIV din Brăila au început să piardă controlul asupra bolii. În cazul în care un bolnav de HIV / SIDA întrerupe tratamentul, organismul său ar putea deveni unul imun la această medicamentaţie. În acest caz, este nevoie de medicamente mult mai puternice, aşadar mai scumpe, la care accesul este imposibil din cauza lipsei banilor. "De două luni de zile nu am mai luat tratament şi medicii spun clar că nu ai voie să-l întrerupi, pentru că virusul capătă rezistenţă la medicamentul respectiv. Dacă ne-ar menţine continuitatea în tratament, am putea avea o viaţă normală. Dar, în lipsa medicamentelor, poate interveni o boală secundară, virusul atacă imunitatea organismului. Eu mă simţeam foarte bine cu schema de tratament prescrisă, dar imunitatea mi-a scăzut foarte mult când am întrerupt medicaţia şi am fost nevoit să mă pensionez", ne povesteşte Cristi P., unul dintre bolnavii HIV/SIDA din Brăila. Problema acestor pacienţi nu s-a rezolvat nici în cursul lunii noiembrie, deşi au venit banii pentru acest program naţional. Farmacia Spitalului Judeţean nu le poate oferi toate medicamentele prescrise de medic. "Dacă schema de tratament nu este completă, degeaba iei unul sau două medicamente. Eu, de exemplu, am prescrise pe reţetă două medicamente, dar farmacia are numai unul dintre ele. Sunt bolnavi care au trei medicamente, din care nu găsesc decât unul sau două, ceea ce nu ne ajută cu nimic", ne-a precizat un alt pacient seropozitiv. În cazul lor, nu există medicamente care să le poată înlocui pe cele care lipsesc din farmacie. Sunt, practic, condamnaţi la moarte.
Asociaţia Persoanelor Afectate luptă pentru "dreptul la viaţă"
Situaţia dramatică din sistemul medical a fost resimţită de către pacienţii seropozitivi pe tot parcursul anului 2010, când s-au confruntat cu mai multe perioade de criză a medicamentelor antiretrovirale. Pentru a reprezenta interesele persoanelor afectate de HIV/SIDA, câţiva bolnavi au constituit, la data de 19 iulie 2010, Asociaţia Persoanelor Afectate (APA) Brăila. Asociaţia are ca obiect de activitate îmbunătăţirea situaţiei persoanelor afectate de HIV/SIDA, iar preocuparea pentru asigurarea continuităţii tratamentului este unul dintre obiectivele prioritare. APA a semnalat lipsa de medicamente tuturor factorilor responsabili din sănătatea brăileană, trimiţând memorii la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Spitalului Judeţean, dar şi Ministerului Sănătăţii. Astfel, conducerea Asociaţiei a adus la cunoştinţa CJAS faptul că, începând cu data de 1 octombrie 2010, iarăşi nu s-au primit medicamentele antiretrovirale. Mai mult decât atât, în 2010 fondurile pentru tratamentul pacienţilor HIV/SIDA nu au fost alocate corespunzător la nivelul judeţului Brăila, producându-se întreruperi în tratament. Potrivit situaţiei întocmite de APA Brăila, au fost alocate fonduri, în ianuarie pentru două luni, în martie, pentru o lună, în mai, pentru trei luni, în august, pentru 15 zile, în septembrie, pentru 7 zile, iar în octombrie, nu s-au mai dat. "În cursul acestui an, a fost întrerupt tratamentul de 3-4 ori, neţinându-se cont nici măcar de cei gravi, să li se asigure continuitatea... Din aceste motive, la bolnavii HIV/SIDA au apărut complicaţii ce le-au periclitat sănătatea, şi aşa şubredă. În cazul în care nu se va reglementa această situaţie, suntem nevoiţi, având acceptul tuturor bolnavilor HIV/SIDA din judeţul Brăila, să vă acţionăm în instanţă", se arată într-u memoriu al APA către CJAS, de la sfârşitul lunii octombrie. Bolnavii consideră că lipsa medicamentelor antiretrovirale înseamnă, de fapt, că le este încălcat chiar dreptul la viaţă. "Vrem şi noi să trăim şi avem acest drept!", cer membrii APA Brăila.
Conducerea Spitalului Judeţean nu se simte vinovată
Ca răspuns la memoriul trimis de APA, conducerea Spitalului Judeţean susţine că nu a avut cunoştinţă despre precedentele întreruperi în aprovizionarea cu medicamente antiretrovirale, iar despre actuala criză, replica este: "nu ne considerăm vinovaţi"! Prin contractul nr. 1724/30 aprilie 2010 încheiat între Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, subprogramul HIV/SIDA a fost finanţat până la finele lunii iulie în valoare totală de 1.175.000 lei, suma fiind cheltuită integral. Printr-un act adiţional al contractului mai sus menţionat, înregistrat la 1 noiembrie, subprogramul HIV/SIDA a fost finanţat pe trimestrul IV al anului curent cu suma de 290.000 lei. Spitalul Judeţean a organizat procedura de achiziţie conform acestei finanţări, prin cerere de ofertă, în data de 10 noiembrie. Adjudecarea contractului de furnizare a produselor s-a făcut în 18 noiembrie, dată la care au fost lansate comenzile aferente contractului. Conform contractului, ofertanţii câştigători ar fi trebuit să livreze produsele în termen de 48 de la primirea comenzilor, lucru care, evident, nu s-a întâmplat. "Din adresa dumneavoastră prin care ne solicitaţi să vă prezentăm procedura şi mecanismul prin care se obţin medicamentele necesare pentru tratamentul pacienţilor HIV/SIDA, rezultă faptul că Spitalul Judeţean nu ar fi la «prima neglijenţă» privind achiziţia de medicamente necesare subprogramului. După cum se observă din cele prezentate mai sus, noi am demarat cu celeritate procedurile necesare achiziţiilor pentru aceste medicamente şi nu ne considerăm vinovaţi pentru întârzierile în primirea medicamentelor de către pacienţi. Mai mult decât atât, aceasta este prima sesizare pe care o primim de la dumneavoastră şi vă rugăm să fiţi convinşi că am făcut şi vom face în continuare tot ceea ce depinde de noi privind achiziţia de medicamente specifice. Considerăm că greutăţile întâmpinate în primirea medicamentelor de către pacienţii în cauză nu provin din aprovizionare", se arată în răspunsul dat de conducerea Spitalului Judeţean.
Banii ajung numai până la jumătatea lunii decembrie
Situaţia este mult mai gravă decât lasă conducerea Spitalului Judeţean Brăila să se înţeleagă. Problema lipsei medicamentelor este una reală şi ea se datorează, după cum ne-a explicat dr. Delia Râşnoveanu, coordonator de program, faptului că unele depozite nu şi-au onorat contractele şi nu au adus marfa în farmacia Spitalului Judeţean. "Sunt probleme cu depozitele de medicamente, care nu aduc marfa. Aşa se face că farmacia Spitalului Judeţean este aprovizionată parţial. Unele depozite au adus o parte din medicament, altele nu. Schema de tratament parţială nu se poate lua, nu ar avea niciun efect", ne-a spus dr. Delia Râşnoveanu. Mai mult decât atât, cei peste 100 de bolnavi seropozitivi din judeţul Brăila riscă să rămână fără niciun fel medicamente antiretrovirale de la jumătatea lunii decembrie, deoarece fondurile primite pentru ultimul trimestru nu acoperă necesarul. La nivelul judeţului Brăila există 103 persoane seropozitive, dintre care 87 fac tratament cu medicamente specifice, necesarul de fonduri pentru aceştia fiind de 250.000 - 300.000 lei lunar. "Anul acesta, banii s-au primit neregulat de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Ultima tranşă s-a primit la sfârşitul lunii octombrie, apoi a fost demarată procedura de achiziţie a medicamentelor, iar la jumătatea lunii noiembrie s-au semnat contractele. În momentul de faţă, suma alocată nu ajunge până la sfârşitul anului ca să putem continua tratamentul început. Din câte am înţeles, există aceeaşi problemă în întreaga ţară. Am sesizat Comisia Naţională de Luptă Antisida. Este nevoie de o nouă rectificare bugetară, deoarece finanţarea pe trimestrul al IV-lea nu ajunge decât până la jumătatea lunii decembrie", a precizat dr. Delia Râşnoveanu. Medicul a atras atenţia că întreruperea tratamentului duce la agravarea bolii şi, inevitabil, la moartea pacientului. "Dacă întreruperea va fi mai mare de 2-3 săptămâni, tot ce am făcut până acum aruncăm pe geam, pentru că virusul poate să devină rezistent la medicamentele pe care le-am dat şi asta înseamnă că trebuie să regândim toate schemele terapeutice, deci costuri duble, pentru că trebuie să apelezi la medicamente noi, mult mai scumpe. Există riscul de deces, deoarece o pauză de o lună poate să ducă la prăbuşirea imunitară, iar pacientul poate să decedeze prin orice altă afecţiune", a explicat dr. Delia Râşnoveanu.
"Poţi să mori de durere, nu te primeşte niciun dentist"
Asociaţia Persoanelor Afectate Brăila are de luptat, nu doar cu lipsurile din sistemul sanitar, cât mai ales cu prejudecăţile semenilor. "Ne lovim la tot pasul de discriminare. Din acest motiv, majoritatea celor seropozitivi refuză să se cunoască unul cu altul, nicidecum cu alte persoane. Sunt oameni care şi-au pierdut locul de muncă atunci când s-a aflat de boala lor", ne spune Constantin Vlase, preşedintele APA Brăila. Membrii Asociaţiei atrag atenţia că cei mai mulţi dintre ei au fost infectaţi în spitale, şi nu din cauza unor comportamente imorale. "Noi ne considerăm persoane integre, din punct de vedere moral, oameni care au fost perfect sănătoşi, din toate categoriile socio-profesionale, cu vârste diferite, de la copii şi până la pensionari, familişti, elevi, studenţi. Datorită unor intervenţii medicale cum ar fi vaccinări, extracţii de măsele, perfuzii, analize, chiuretaje, şi mai puţin prin aşa-zisele comportamente imorale, ne-am trezit infectaţi, din cauza nerespectării, din partea celor din sistemul de sănătate, a unor reguli elementare de profilaxie", a arătat preşedintele APA. Persoanele seropozitive au reclamat şi faptul că li se refuză anumite servicii medicale atunci când declară că sunt bolnave. "Poţi să mori de durere de măsea, că nu te primeşte niciun dentist când spui că eşti infectat HIV/SIDA. Consider că ar trebui să fie responsabilitatea lor, de-a steriliza instrumentarul, pentru că noi, ca pacienţi, suntem responsabili şi spunem că suntem bolnavi. Faptul că suntem refuzaţi, ne demonstrează lipsă de responsabilitate din partea acestor medici", ne-a relatat Ioana, o tânără de 19 ani, care a fost infectată de la vârsta de 3 luni, în urma unui vaccin.
