• inspectorii fiscali au finalizat controlul în cazul a 7 brăileni cu averi nedeclarate de aproape 4,5 milioane lei, iar nota de plată stabilită a fost de aproape 1,1 milioane lei • majoritatea celor verificaţi derulează ori au derulat afaceri în comerţul cu cereale ori cu maşini • dosarele de urmărire fiscală a debitorilor au fost trimise pentru recuperare la Fiscul brăilean • singurii doi contribuabili care au venit de bună voie şi au stins datoria au plătit cumulat undeva la 130.000 lei • problemele cele mai mari în recuperare apar în cazul tunurilor financiare în care au fost băgate la înaintare persoane care n-au după ce bea apă: fără venituri şi fără casă
A crescut numărul brăilenilor cu averi nedeclarate, picaţi în plasa Fiscului! Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice din cadrul ANAF Bucureşti a verificat, din iunie 2017 până în iunie 2018, nu mai puţin de 12 brăileni, majoritatea cu activitate în sectorul agricol, ori în comerţul cu maşini, iar în cazul a 7 dintre aceştia a descoperit averi nedeclarate de aproape 4,5 milioane lei (echivalentul a circa 1 milion euro), pentru care a calculat obligaţii către stat de aproape 1,1 milioane lei. ANAF a trimis Fiscului local dosarele celor 7 contribuabili care n-au putut justifica averile, cerând recuperarea banilor datoraţi bugetului de stat cu titlu de impozit pe venit plus accesorii bugetare, iar doi dintre aceştia au şi plătit. Din păcate, acolo unde sumele sunt mari, recuperarea este mult mai greoaie, întrucât unii dintre brăilenii găsiţi în offside cu banii s-au dovedit, de fapt, victime ale unor rechini financiari care i-au folosit în ingineriile de sifonare a banilor proveniţi din economia subterană, mai cu seamă din agricultură. Este cazul unui tânăr făcut patron peste noapte şi care, în realitate, nu are nici un fel de venituri sau bunuri urmăribile, dar de la care statul vrea să recupereze milioane de lei.
Şapte “rechini”, 1,1 milioane lei obligaţii fiscale restante
Campania la nivel naţional a ANAF “Averile la control!”, în cadrul căreia specialiştii instituţiei efectuează inspecţii fiscale în cazul persoanelor fizice pentru depistarea evazioniştilor, a mai scos la lumină noi şi noi cazuri de averi nedeclarate ori venituri pe care titularii nu le-au putut justifica. Potrivit datelor prezentate de către Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) din cadrul ANAF, în perioada iunie 2017 - iunie 2018, instituţia a derulat nu mai puţin de 12 controale vizând contribuabili persoane fizice de pe raza judeţului nostru. În cazul a 7 dintre ei au finalizat controlul şi au emis decizia de impunere, iar pentru ceilalţi 5 procedura este încă în derulare.
Dar pentru cei 7 contribuabili la care făceam referire mai devreme, veniturile suplimentare care au atras atenţia inspectorilor fiscali s-au ridicat la aproape 4,5 milioane lei (mai precis 4.459.351 lei, din care 3.932.250 lei venituri fără sursă identificată) pentru care s-au stabilit obligaţii fiscale suplimentare de plată, însemnând impozit pe venit şi obligaţii fiscale accesorii, în valoare totală de 1.083.914 lei, după cum se arată în răspunsul primit din partea instituţiei amintite.
“Mătuşa Tamara”, varianta autohtonă
Printre cei cărora inspectorii fiscali le-au pus afacerile sub lupă se numără mai mulţi samsari de maşini, traderi de cereale, dar şi crescători de animale. Potrivit datelor comunicate de către ANAF, perioada vizată de controlul averilor a fost ianuarie 2011 - decembrie 2013. Aşadar, discutăm despre un interval de 3 ani în care cheltuielile brăilenilor supuşi verificării (adică achiziţii imobiliare, maşini de fiţe, dar mai ales împrumuturi în nume propriu acordate unor firme) au fost puse în balanţă cu veniturile declarate la Fisc. Acolo unde “a dat cu virgulă”, în sensul că persoanele respective au făcut cheltuieli mari şi foarte mari, dar au declarat venituri minuscule, sau chiar zero la Fisc, inspectorii au cerut explicaţii.
“Au fost constatate cazuri în care persoanele fizice verificate nu au putut justifica prin veniturile declarate sau prin alte surse legale, utilizările de fonduri (creşterea ori constituirea de depozite bancare, achiziţiile de imobile sau autoturisme, creditările societăţilor la care persoanele fizice în cauză sunt acţionari/asociaţi, efectuate în perioada verificată, precum şi cazuri de persoane fizice care au desfăşurat activităţi comerciale fără a-şi îndeplini obligaţiile legale de autorizare, de înregistrare fiscală, de conducere a evidenţei contabile şi care nu au declarat veniturile obţinute din activităţile respective. (...) Persoanele fizice verificate pentru care au fost constatate venituri a căror sursă nu a fost identificată au invocat faptul că acestea provin din moşteniri, daruri primite la diferite evenimente (zile de naştere, botez copil, nuntă etc) împrumuturi primite de la diverse persoane fizice (de obicei în numerar) în perioada verificată sau restituiri ale unor împrumuturi acordate anterior perioadei verificate, de către persoanele fizice, fără a prezenta mijloace doveditoare de probă în acest sens”, se arată în răspunsul din partea ANAF.
Sărac lipit, dar patron de firmă
Reporterii “Obiectiv” au cerut detalii Fiscului legat de recuperarea efectivă a sumelor stabilite de inspectorii fiscali în urma controlului averilor, acolo unde au descoperit probleme. Au aflat astfel că, în fapt, sumele cuvenite statului sunt extrem de greu recuperabile dintr-un motiv cât se poate de simplu: persoanele controlate în cazul cărora se concentrează cele mai mari sume sunt de multe ori victimele unor rechini financiari care se folosesc de ei doar pentru spălarea banilor negri. Mecanismul pus la cale de escroci presupune racolarea unei persoane dispusă să preia cu totul o firmă prin care s-au tras tunuri financiare, ori prin care urmează să se întâmple asta. În schimbul unor sume derizorii, de ordinul sutelor de lei, victima, persoană fără adăpost şi fără venituri, merge în faţa unui notar şi semnează actele care i se pun sub nas. După ani însă, vine şi nota de plată: se trezeşte pe cap cu inspectorii fiscali, ori poliţiştii sau procurorii, cerându-i-se socoteală cu privire la sumele colosale care s-au rulat prin firma în cauză. Cum răspunderea îi aparţine ca administrator al societăţii folosite de rechini pentru spălarea banilor, naivul este bun de plată: Fiscul îi socoteşte impozit pe venit şi accesorii bugetare de milioane de lei. În mod evident, omul nu are de unde să le şi plătească întrucât, aţi ghicit, nu are bunuri sau venituri urmăribile. Este cazul unui brăilean de 32 de ani, care a deţinut două firme, între timp radiate, una dintre ele mutată cu totul la Bucureşti, pe care le-ar fi împrumutat de-a lungul activităţii cu sume colosale. Când inspectorii fiscali l-au întrebat de unde a avut banii, în mod evident brăileanul a ridicat din umeri întrucât habar nu a avut ce tun financiar s-a tras pe semnătura sa. Cum omul nu are bunuri şi venituri urmăribile, a fost declarat insolvabil de către Fiscul local.
Un alt caz interesant este al unor soţi pensionari, patroni ai unei firme prin intermediul căreia fiul lor a rulat afaceri pe picior mare cu maşini. Când Fiscul a cerut socoteală celor doi pensionari, în mod evident aceştia nu au avut ce explicaţii să dea. În final, oamenii s-au trezit că au de plată la bugetul statului, pentru “averea” nedeclarată, câteva sute de mii de lei. Cu scopul recuperării banilor, ANAF a instituit poprire pe pensia celor doi, însă suma oprită lunar este de câteva zeci de lei, ceea ce duce orizontul de aşteptare în ce priveşte acoperirea integrală a datoriei undeva la ordinul zecilor de ani.
Ce-i drept, Fiscul local are înregistrate două cazuri în care brăilenii verificaţi la averi de către DGCVPF Bucureşti au venit conştiincioşi şi s-au achitat de datorie, în total circa 130.000 lei.
De asemenea, organul fiscal teritorial al ANAF mai are în atenţie şi cazul unui crescător de animale din judeţul nostru, pentru care Fiscul a stabilit obligaţii de plată în cuantum de circa 0,2 milioane lei, dar omul a mers la instanţă să conteste concluzia actului de control.
“Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice monitorizează lunar/trimestrial pe baza datelor furnizate de organele fiscale teritoriale care administrează contribuabilii verificaţi, acţiunile de colectare prin plată voluntară şi prin executare silită a creanţelor stabilite prin deciziile de impunere emise urmare a verificării situaţiei fiscale personale. De asemenea, pentru situaţiile în care există pericolul ca debitorii să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, au fost instituite măsuri asiguratorii de către organul de control”.
Campania “Averile la control!” ...
... a fost lansată în august 2015, în urma unei analize care a pornit de la cei aproape 14,4 milioane de contribuabili - persoane fizice cu venituri impozabile, existenţi în România. Întreg efectivul a fost trecut de ANAF prin mai multe filtre, vreo 4 la număr, care au “cernut” doar cazurile de importanţă maximă pentru Fisc, adică persoanele cu risc ridicat de evaziune. În primă etapă au fost identificaţi cei care au cheltuieli semnificative, gen asociaţi sau acţionari care şi-au împrumutat firma cu sume depăşind 0,2 milioane lei, sau persoane fizice care au cumpărat case şi maşini în valoare peste 70.000 euro, ori cele care au depuneri anuale în conturile bancare mai mari de 150.000 lei, precum şi cei care cumpără maşini mai scumpe de 25.000 euro. După această primă selecţie au rămas în vizorul Fiscului aproape 300.000 de români, în cazul cărora s-a aplicat un al doilea filtru, care a pus în balanţă cheltuielile şi veniturile pe o perioadă de 3 ani (2011 - 2013), rezultând o ierarhizare în funcţie de valoarea diferenţei între cheltuieli şi venituri. Finalitatea a fost aceea că au mai rămas în atenţia Fiscului românesc circa 132.000 de contribuabili - persoane fizice. Mai departe, aceştia au intrat în etapa 3 de analiză: “determinarea cazurilor semnificative”, adică au fost selectaţi cei cu risc anual de evaziune mai mare de 1 milion lei, achiziţiile imobiliare cu valori de peste 150.000 euro sau de maşini cu valori de minim 75.000 euro. Astfel, dintre cei peste 132.000 de contribuabili au fost selectaţi mai departe 5.884 persoane, considerate cu grad ridicat de risc fiscal. Ultimul filtru a constat în identificarea membrilor familiei respectivelor persoane (mergând până la afini de gradul II) pentru a vedea dacă nu cumva cheltuielile făcute în cei 3 ani de raportare pot fi justificate de veniturile rudelor. Într-un final, grupul ţintă pe care s-a pus lupa numără 7.879 persoane (alături de cele 5.884 persoane au intrat în colimator şi rudele acestora), împărţit apoi pe 4 categorii de risc. Mai precis, s-au alcătuit 4 profiluri în funcţie de care s-a făcut catalogarea: “patron bogat de firmă săracă”, “persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără activităţi economice cunoscute”, “persoane cu venituri volatile” - în general persoane din showbiz şi “alte persoane care nu intră în cele 3 profiluri, dar care prezintă riscuri semnificative”.
Ce se întâmplă cu diferenţele care nu pot fi justificate de titularii verificaţi în cadrul acestei campanii? Fiscul calculează şi percepe un impozit de 16% plus accesorii fiscale, însemnând dobânzi şi penalităţi de întârziere.
