• doar unul din 4 patroni a ales, anul trecut, să “investească social”, prin acordarea de sponsorizări şi burse, în comunitatea din care face parte şi în care îşi derulează afacerile • numărul celor “mărinimoşi” este în continuă scădere: în 2017, de exemplu, doar 4 din 10 patroni au acordat sponsorizări şi burse • facilitatea pe care statul o acordă firmelor implicate social este scoaterea de la calculul impozitului pe profit a cheltuielilor cu acordarea de sponsorizări şi burse, în limita unui impact maxim de 20% în impozitul pe profit • cu alte cuvinte, antreprenorul sponsor nu bagă mâna în buzunarul propriu ca să ajute comunitatea ci dă bani mai puţini la stat din impozitele datorate • cu toate acestea, zeci de milioane de lei ajung tot la stat, deşi ar putea ajuta consistent comunitatea
Au posibilitatea de a sprijini direct comunitatea din care fac parte şi în care îşi derulează afacerea, dar tot mai puţini patroni aleg varianta de a acorda sponsorizări ONG-urilor care derulează în Brăila proiecte de binefacere. Dovadă: datele statistice ale Fiscului local arată un apetit scăzut al oamenilor de afaceri din judeţul nostru pentru politica de “pay it forward” (dă mai departe) prin care, de exemplu, pot sprijini direct anumite cauze sociale ori tineri talentaţi care-şi caută sponsori în lupta pentru afirmare sau confirmare a talentului ori a aptitudinilor pe care le au, sau de promovare a unei invenţii, ca să dăm doar câteva exemple. Dacă ne raportăm la cifrele de bilanţ ale anului trecut, volumul de bani ce ar putea fi canalizat de afaceriştii brăileni către astfel de sponsorizări - gest pentru care, apropo! legea le oferă un avantaj fiscal -, este de ordinul zecilor de milioane de lei. Cât anume din aceşti bani au ajuns prin intermediul contractelor de sponsorizare, burse şi mecenat în comunitatea locală? Ei bine, discutăm despre un procent mai mic de 8%. Mai sunt, totuşi, şi excepţii, cum este cazul SC “Agricost” care, recent, a anunţat că a alocat peste 170.000 euro, inclusiv comunităţilor din Insula Mare a Brăilei pentru modernizarea şi dotarea de şcoli şi grădiniţe. Un proiect de Lege care a trecut tacit de Senat prevede, mai nou, obligarea agenţilor economici plătitori de impozit pe profit la acordarea de sponsorizări.
Tot mai puţini “mărinimoşi”
Aminteam mai devreme despre datele Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Brăila cu privire la fenomenul contracte de sponsorizare/mecenat şi cheltuielile privind bursele private. Ca o paranteză, regula generală (şi vom reveni în cuprinsul articolului la acest subiect) spune că un agent economic poate acorda sponsorizări, mai nou, până la 0,75% din cifra de afaceri (până în vara aceasta ponderea a fost de 0,5%) dar fără a avea un impact mai mare de 20% asupra impozitului pe profit efectiv datorat statului.
Revenind la statistica AJFP Brăila, aceasta arată că, anul trecut, în “Declaraţia privind impozitul pe profit” - Formularul 101, un număr de 1.169 de agenţi economici din judeţul nostru au declarat că au acordat sume, reprezentând cheltuieli cu sponsorizarea şi/sau mecenatul, precum şi cheltuielile privind bursele private, în cuantum de puţin peste 2,72 milioane lei. Ca idee, potrivit datelor de bilanţ aferente anului 2018, cifra de afaceri a celor aproape 4.400 de firme care au avut de plătit impozit pe profit a fost de 6,88 miliarde lei, ceea ce conturează un buget estimativ disponibil pentru cheltuielile cu sponsorizarea de 34,4 milioane lei (nu a fost luată în calcul aici limitarea privind impactul asupra impozitului pe profit de maxim 20%). Mai explicit, doar una din patru firme plătitoare de profit a ales să acorde sponsorizări şi burse, sumele canalizate cu acest scop reprezentând doar 7,9% din bugetul maxim estimat mai sus cu această destinaţie. Astfel spus, circa 30 milioane lei au fost “pierduţi” pentru cauza socială în care ar fi putut fi “investiţi”. Gândiţi-vă câte şcoli, grădiniţe, creşe, locuri de joacă ar fi putut fi modernizate şi dotate cu aceşti bani! Câte cantine sociale ar fi putut avea asigurată aprovizionarea astfel încât să poată acorda o masă caldă consistentă cât mai multor năpăstuiţi! Sau câte centre şi adăposturi sociale pentru diferite categorii defavorizate ar fi putut beneficia de aceşti bani pentru a face viaţa mai uşoară celor care depind de existenţa şi serviciile oferite de acestea! Or, câţi elevi eminenţi care aveau nevoie de bani pentru a participa la concursuri naţionale ori internaţionale pentru a-şi promova, de exemplu, propria invenţie ar fi putut găsi mai uşor banii de care aveau nevoie în demersul lor de a se perfecţiona şi de a învăţa! Ca să nu mai amintim de brăilenii care au reuşit mult mai greu să strângă, pentru ei ori copiii lor, banii necesari finanţării unor operaţii sau tratamente costisitoare, dar absolut necesare, în centre medicale performante din străinătate.
Mai grav, comparativ cu anul 2017, cifrele din 2018 sunt în evidentă scădere: dacă în 2018, după cum aminteam mai devreme, au fost aproape 1.170 de firme care au acordat sponsorizări, cu un an mai înainte fuseseră circa 1.700 de agenţi economici “mărinimoşi”. Iar sumele alocate sunt în scădere: de la 2,9 milioane lei în 2017 la 2,72 milioane lei în 2018. Cu termen de comparaţie, după exemplul de mai sus, în 2017 cam 4 din 10 firme profitabile au ales să dirijeze spre sponsorizări aproximativ 20% din sumele maxime disponibile.
Mai nou, firmele care fac sponsorizări îşi pot deconta mai mult din cifra de afaceri
Din iulie anul curent, Legea nr. 156/2019, aduce o modificare Codului Fiscal menită să-i încurajeze pe plătitorii de impozit pe profit, pentru care se îmbunătăţesc facilităţile fiscale acordate pentru efectuarea de sponsorizări.
Astfel, procentul din cifra de afaceri în care se pot efectua sponsorizări, prin care se reduce impozitul pe profit de plată, a crescut de la 0,5% la 0,75%. Atenţie însă, noul procent de 0,75% se aplică începând cu al treilea trimestru din 2019. Legiuitorul a păstrat condiţia cumulativă de a nu se depăşi 20% din impozitul pe profit datorat la plată. Restul reglementărilor aplicabile sponsorizărilor rămân nemodificate, în sensul că sponsorizările reprezintă cheltuieli nedeductibile fiscal la calculul impozitului pe profit şi pot fi efectuate sponsorizări doar către persoanele ce au acest drept, prevăzut de Legea nr. 32/1994, cu modificări ulterioare. Mai precis, pot fi beneficiari ai sponsorizării persoane juridice ce au rol social, aşa cum sunt, de exemplu, entităţile fără scop patrimonial - asociaţii şi fundaţii, instituţii publice sau emisiuni de radio şi televiziune. Condiţia pentru a se beneficia de facilităţile fiscale ale sponsorizării este ca unitatea de cult sau entitatea fără scop patrimonial beneficiară să fie înscrisă în Registrul cu beneficiarii de sponsorizări, ţinut de autoritatea fiscală. Celelalte persoane juridice sponsorizate nu au această obligaţie. Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de AJFP Brăila, la nivelul judeţului nostru s-au înscris în acest registru 15 unităţi de cult şi 169 de ONG-uri, în general fiind vorba despre asociaţii sportive, asociaţii specializate în acordarea de ajutoare umanitare, dar şi asociaţii ale părinţilor aferente instituţiilor de învăţământ.
Şi persoanele fizice pot beneficia de sponsorizări
În ceea ce priveşte persoanele fizice, acestea pot primi sponsorizări doar dacă sunt recunoscute ca desfăşurând activitate într-un domeniu de interes social, cu menţiunea că recunoaşterea, printr-o adeverinţă, o recomandare, sau o caracterizare, este făcută de una dintre persoanele juridice amintite mai sus.
Pentru ajutorarea cu bani sau cu bunuri a persoanelor fizice ce nu sunt recunoscute după modelul de mai sus, agenţii economici au la dispoziţie instrumentul juridic al contractului de mecenat, semnat în formă autentică în faţa unui notar public. Efectul fiscal al contractului de mecenat este identic cu cel al sponsorizărilor efectuate în condiţiile amintite.
De asemenea, beneficiază de aceleaşi facilităţi fiscale (adică de reducerea impozitului pe profit prin scăderea cheltuielilor cu spronsorizările) şi contractele de acordare a unor burse şcolare private sau de sponsorizare a unor biblioteci, în condiţiile legislaţiei privind bibliotecile.
Ce se întâmplă în cazurile în care se efectuează o sponsorizare, iar valoarea acesteia este mai mare decât reducerea de impozit corespunzătoare celor doi parametri (0,75 la mie din cifra de afaceri, fără a depăşi 20% din impozitul pe profit)? Analiştii fiscali au explicat că în astfel de cazuri sponsorizarea poate fi reportată o perioadă de 7 ani şi se pot aplica facilităţile respectându-se aceleaşi condiţii.
Noile propuneri de modificare favorizează şi sponsorizarea activităţilor sportive
Mai mulţi parlamentari au propus, în aprilie a.c., modificarea Codului fiscal astfel încât firmele din România să fie încurajate să sponsorizeze şi sectorul sportiv ca acesta să nu se mai bazeze exclusiv pe fondurile publice. Mai mult, cheltuielile cu sponsorizarea şi/sau mecenat şi cele privind bursele private ar putea deveni obligatorii pentru societăţile comerciale care activează în România, potrivit propunerii amintită mai sus, în limita a 30% din impozitul pe profit datorat. “Un procent din valoarea sponsorizărilor trebuie să fie direcţionat către ramurile sportive (...). Un procent din valoarea sponsorizărilor acordate sportului, vor fi alocate sportului şcolar, pentru activitatea Asociaţiilor Sportive şcolare, înfiinţate conform legislaţiei în vigoare”, se prevede în proiect atât la impozitul pe profit, cât şi la cel pe veniturile microîntreprinderilor.
Propunerea a fost aprobată tacit în Senat, iar forul decizional este Camera Deputaţilor.
Sponsorizări de peste 170.000 euro de la arendaşul IMB!
În primăvara acestui an, reprezentanţii companiei “Agricost”, arendaşul Insulei Mari a Brăilei, cu acţionari din Emiratele Arabe Unite, vorbeau despre un fond anual pentru sponsorizări de ordinul a 500.000 euro, creat special pentru susţinerea Culturii, Educaţiei, Sportului şi Sănătăţii din judeţul Brăila. O parte din bani au fost donaţi deja, astfel că, în toamna acestui an, mai multe şcoli şi grădiniţe din judeţ, printre care şi unităţile şcolare din Măraşu şi Frecăţei, s-au înnoit, pe banii “Al Dahra”, cu mobilier, laptopuri, imprimante şi alte echipamente necesare şcolarilor şi preşcolarilor. Numai la Măraşu, spre exemplu, compania multinaţională din Emiratele Arabe Unite a făcut o sponsorizare de peste 200.000 de lei, echivalentul a aproximativ 50.000 de euro, bani donaţi special pentru dotarea celor 3 unităţi şcolare din localitate. Acţiunile de binefacere nu s-au oprit însă aici. Latifundiarii din IMB spun că au mai sprijinit financiar şi echipa de handbal feminin a Brăilei, Crucea Roşie şi câteva asociaţii culturale din Brăila, suma totală alocată fiind de ordinul a 170.000 de euro.
Agenţii economici nu fac sponsorizări pentru că nu cunosc legislaţia
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Brăila, Ştefan Fusea, a precizat că în judeţul nostru sunt puţini agenţi economici care aleg să facă sponsorizări sau acte de mecenat pentru că nu cunosc foarte bine legislaţia. Fusea a precizat că este un susţinător fervent al sponsorizărilor şi al ajutorului acordat de firme către diverse activităţi realizate la nivelul comunităţii. Acesta a dorit să sublinieze că din statisticile Camerei de Comerţ Brăila, sunt din ce în ce mai multe firme care realizează profituri.
“E un lucru foarte bun. Unele dintre ele s-au implicat într-adevăr în acţiuni de susţinere a diverselor activităţi sociale, altele nu. Şi nu înţeleg motivul. Poate că unii dintre antreprenori nu cunosc foarte bine legislaţia şi nu conştientizează că pot face aceste acţiuni care nu le afectează deloc nici cashflow-ul firmei, nici profitul. Pentru că ele se acordă din cota de impozit pe care ar trebui să o plătească spre bugetul de stat. Cred că trebuie mai mult mediatizat acest aspect. Şi noi, Instituţia Camerală, suntem unii dintre cei care mediatizează puternic această posibilitate de ajutor către comunitate, şi datorită faptului că Instituţia Camerală este un ONG care de asemenea poate beneficia de astfel de sponsorizări. Care de altfel au fost obţinute în timp şi ne-au ajutat la desfăşurarea unor activităţi gen Târgul de Agricultură, Topul Firmelor şi altele. Firma noastră este una dintre cele care anual îşi calculează ce posibilităţi are şi efectuează sponsorizări către diferite entităţi. Şi am făcut chiar şi mecenate către persoane fizice: copii care sunt dotaţi, persoane cu diverse afecţiuni medicale care au nevoie de ajutor”, a declarat Fusea.
Preşedintele Camerei de Comerţ Brăila a mai completat că ar trebui aduse unele modificări la prevederile Codului Fiscal, astfel încăt antreprenorii să îşi aleagă activităţile/domeniile pe care doresc să le sprijine, precum: spitale, şcoli, cantine sociale, biserici, sport etc. (Alexandru NECULA)
