Prețurile proprietăților imobiliare din România cresc peste media europeană și peste tendința pe termen lung, ceea ce ridică problema sustenabilității acestora, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României.
Piața imobiliară s-a umflat precum o gleznă scrântită în 2006-2008 și apoi s-a trezit în ghips când a venit corecția din criză, cred bancherii, potrivit Profit.ro.
Sistemul bancar, principalul finanțator al contuziei, s-a trezit că aproape jumătate din creditul acordat firmelor din imobiliare și construcții nu s-a mai întors sau că 15% din creditele ipotecare acordate populației în 2007 și un sfert din cele acordate în 2008 sunt neperformante, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor BNR, care includ împrumuturile scoase în afara bilanțului și portofoliile vândute în ultimii ani (1,1 miliarde de lei credite ipotecare neperformante acordate în 2007 și 2 miliarde de lei în 2008).
Creditarea ipotecară n-ar murit, însă, după criză, ci a continuat în forță cu garanțiile de stat din Prima Casă. De altfel, casele românilor și datoria publică sunt lucrurile finanțate preponderent de către bănci după 2009.
Crește creditul, se scumpesc apartamentele
După o scădere adâncă a prețurilor, atenuată însă de creditul Prima Casă, după cum admit chiar bancherii, prețurile proprietăților rezidențiale au crescut în ultimii doi ani, cel mai mare avans fiind cel din înregistrat 2016, de 7,1%, peste media UE de 4% sau cea a zonei euro de aproape 3%.
Încă de la finele lui 2012 deviația de la trend a prețurilor apartamentelor a devenit pozitivă și în 2016 s-a accentuat la 10,2 puncte procentuale în trimestrul doi, potrivit BNR.
“Evoluțiile recente ale prețurilor bunurilor imobiliare în România ridică problema sustenabilității acestora. Pentru perioada următoare există semnale privind continuarea acestei tendințe a prețurilor bunurilor imobiliare rezidențiale, în special datorită presiunilor dinspre cererea de achiziție de locuințe. În condițiile în care tendința observată pe componenta de cerere se va menține, este posibil să asistăm la o necorelare a dinamicii prețurilor bunurilor imobiliare cu evoluțiile factorilor fundamentali”, se arată în Raportul BNR privind stabilitatea financiară, ediția decembrie 2016.
Creditarea ipotecară a continuat în 2016 într-un ritm susținut, chiar dacă băncile au înăsprit condițiile de creditare ca urmare a adoptării Legii privind darea în plată și au fost epuizate plafoanele din programul Prima Casă, constată BNR.
Instituția remarcă o relaxare a condițiilor de creditare în trimestrul trei, lucru la care a contribuit și “numărul relativ redus de cereri de dare în plată comparativ cu estimările inițiale”.
Fluxul creditelor ipotecare nou acordate în perioada ianuarie – septembrie 2016 a crescut cu circa 26% față de aceeași perioadă din 2015, în timp ce ponderea portofoliului de credite Prima Casă în portofoliul de credite ipotecare s-a diminuat între cele două perioade (de la 68,4% la 62,8%), se arată în raportul BNR. Creditele nou acordate, potrivit viceguvernatorului Liviu Voinea, includ și refinanțările/conversiile unor credite existente.
Creditele pentru locuințe aproape că și-au triplat volumul de la 20 de miliarde de lei la finele lui 2008, la peste 57 de miliarde de lei în octombrie 2016, în condițiile în care statul a acordat garanții de peste 17 miliarde de lei pentru credite de circa 34 de miliarde de lei începând cu 2009. Strategia guvernului este de a extinde programul pe încă cinci ani, cu noi garanții de 10 miliarde de lei.
