• investiţia de circa 5 milioane de euro are 11 săli de operaţie, iar primele 6 vor fi inaugurate în scurt timp • mese de operaţie de ultimă generaţie, lămpi dotate cu camere HD, aspiratoare silenţioase sau instalaţii de climatizare cu aer laminat sunt doar o parte dintre dotările noilor săli • de asemenea, şi la secţia ATI lucrările sunt pe ultima sută de metri • pe de altă parte, secţia Cardiologie şi Pediatrie şi Centrul de Oncologie şi Radioterapie rămân închise până la soluţionarea proceselor cu firmele constructoare - “Vamed” şi “Confort 2000” • doar Amfiteatrul are şanse să fie terminat în viitorul apropiat, însă destinaţia lui finală va fi una “pământeană”, nu ca în viziunile magalomanice ale lui Stancu
În sfârşit, o veste bună pentru brăileni! După aproape 6 ani, două dintre investiţiile mari de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Brăila încep să prindă contur. Blocul Operator şi secţia ATI (anestezie - terapie intensivă) au intrat pe ultima sută de metri. Mai sunt mici lucrări de făcut, dar până la sfârşitul primăverii conducerea unităţii spitaliceşti dă asigurare că brăilenii vor putea beneficia de servicii medicale de excepţie. Spitalul se poate lauda cu un Bloc Operator unic în ţară, o investiţie de 5 milioane de euro ce poate fi comparată cu lucrări din ţări mult mai dezvoltate din vestul Europei. Blocul are 11 săli de operaţie, iar în scurt timp se vor inaugura primele şase săli, urmând ca, la începutul lui 2018, să se deschidă şi celelalte cinci săli. De asemenea, şi secţia ATI este pe final. În prezent se lucrează la instalaţia de incendiu şi la străpungerea zidului pentru conectarea cu unitatea-mamă. Din păcate, veştile bune se termină aici, pentru că celelalte investiţii de anvergură începute pe vremea când Gheorghe Bunea Stancu se afla la cârma judeţului, respectiv secţia Cardiologie şi Pediatrie şi Centrul de Radiologie şi Oncologie, rămân în continuare blocate din cauza proceselor cu firmele constructoare: “Vamed” şi “Confort 2000”. Doar Amfiteatrul are şanse de a fi finalizat în viitorul apropiat, dar acesta nu va deveni o bază de cercetare, aşa cum se prevedea în viziunea lui Stancu, ci va juca rol de sală de şedinţe sau conferinţe pentru diferite evenimente.
“Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila are cel mai modern Bloc Operator din ţară”. Asta ne-a declarat, zilele trecute, managerul unităţii spitaliceşti, dr. Mihail Iugulescu, după ce reporterii “Obiectiv” au fost în “inspecţie”, pentru a vedea noul Bloc Operator în care s-au investit aproape 5 milioane de euro. Obiectivul este aproape finalizat, în prezent se fac probe la instalaţia electrică, iar în circa două luni conducerea spitalului preconizează că medicii vor putea să facă intervenţii chirurgicale. Proiectul Blocului Operator a prevăzut realizarea a 11 săli de operaţii la standarde europene, din care şase sunt deja reabilitate şi dotate, iar alte cinci vor fi finalizate în decursul acestui an şi începutul anului viitor.
“Este ceva ce nu o să vedeţi în spitalele de stat din România. E un Bloc Operator inspirat din ţări precum Germania şi Suedia. Este extraordinar de modern şi de bine dotat, poate cel mai modern care există în ţară. Mai există un astfel de Bloc, dar foarte mic, la Spitalul SRI din Bucureşti, în rest nu. Spitalul Fundeni şi altele au modernizat, dar nu au ceva de genul acesta. Blocul Operator are 11 săli de operaţie şi este gândit să facă faţă întregii activităţi chirurgicale a Brăilei, atât pe chirurgie generală, cât şi pe specialităţile chirurgicale” ne-a spus dr. Mihail Iugulescu, managerul SJU Brăila.
Ca să vă faceţi o idee, numai o masă de operaţie costă 60.000 euro, fiind cea mai modernă din lume la ora actuală. Masa rezolvă toate cerinţele de poziţionare şi abordare chirurgicală şi oferă o multitudine de configuraţii şi poziţionări pentru toate specialităţile chirurgicale.
“Dotarea Blocului Operator este de excepţie. S-au cumpărat echipamente medicale de la firme extraordinar de serioase, verificate şi cu vechi stagii în furnizarea lor. Sălile sunt ultramoderne, sunt dotate cu lămpi inteligente cu lumină «rece» şi cu sistem video HD pentru înregistrarea intervenţiilor chirurgicale. Blocul Operator are circuite complet separate pentru «curat» şi circuit «comun», pacienţii intră pe «comun» şi doar doctorii pe «curat». De asemenea, sălile sunt dotate cu pandanţi, aspiratoare silenţioase, electrocautere, aparate de anestezie, staţii automate de spălare chirurgicală. Instalaţia de climatizare este specială fiind o instalaţie cu suprapresiune, adică aerul din sală are o presiune mai mare ca aerul de pe culoare, astfel încât germenii microbieni să iasă şi nu să intre în sală. Avem două săli dotate cu instalaţie de climatizare cu aer laminat. Din punctul meu de vedere a ieşit un Bloc Operator care este deasupra exigenţelor unei lucrări de genul ăsta de la noi din ţară”, a adăugat Iugulescu.
Întrebat dacă spitalul are specialişti pentru sectoarele chirurgicale, managerul SJU Brăila a afirmat că momentan sunt medici pentru toate disciplinele, însă se confruntă cu o criză pe partea de ATI, pe Diabet, iar în doi ani şi Pediatria va deveni un sector de criză.
Lucrările la extinderea Blocului Operator au început în 2012, iar firma constructoare a fost “Carroponte”, societatea care a realizat şi Secţia de Pediatrie şi Crdiologie. Proiectul a avut întârzieri uriaşe, în mare parte din princina infrastructurii spitalului judeţean. Deşi lucrarea a fost terminată în decembrie 2015, la scurt timp aceasta şi-a dovedit inutilitatea deoarece s-a descoperit că instalaţia electrică a spitalului nu putea face faţă consumului întregului Bloc Operator, Ambulatoriului şi aparatelor CT şi RMN, lucruri ce au putut fi reparate abia acum, după mai bine un an.
“Toate lucrurile care s-au făcut acolo s-au făcut în colaborare permanentă cu membrii Consiliului Medical. Tot ce înseamnă dotare medicală şi nemedicală a fost analizat şi supervizat de către comisia de analiză, care include toţi membrii şefi de secţie ai disciplinelor chirurgicale şi şefii de Bloc Operator”, ne-a declarat dr. Alina Neacşu, director medical SJU Brăila.
Secţia ATI, aproape de final
Secţia de Anestezie-Terapie Intensivă este şi ea aproape de finalizare şi în câteva luni va putea fi folosită. La fel ca mai toate investiţiile din Judeţean începute pe vremea lui Stancu, şi ATI-ul a întâmpinat numeroase probleme pe parcursul executării lucrărilor. Firma “Confort 2000” a început lucrările în 2011 şi le-a finalizat în 2013, însă secţia nu a putut fi folosită pentru că nu avea sistem de intervenţie în caz de incendiu şi nici nu era făcută legătura cu spitalul.
“La ATI, lucrarea a făcut-o CJ şi a fost predată spitalului în 2013. Însă noi am descoperit nişte neconformităţi şi atunci am făcut o expertiză care a arătat deficienţele existente. Am licitat în SEAP şi a câştigat o firmă specializată în a repara şi a depana instalaţiile de ventilaţie şi climă şi am început reparaţiile. Dar, pe măsură ce am reparat, am descoperit lucruri noi, am descoperit că erau probleme la automatizări, la cutiile filtrante din saloanele ATI, filtrele Hepa nu erau puse cum trebuie, iar acum lucrăm să reparăm ce s-a făcut prost. De asemenea, am rezolvat şi obiectivul cu străpungerea, avem o firmă care a câştigat licitaţia şi în perioada următoare se va face lucrarea. Noi sperăm ca în câteva luni să terminăm şi cu ATI-ul”, a spus şeful Spitalului Judeţean.
Precizăm că firma care s-a ocupat iniţial de instalaţia de ventilaţie şi climă este “Ventoclima” Galaţi, firmă care a dat faliment şi în prezent nu mai există. În ceea ce priveşte străpungerea ce trebuie făcută între ATI şi spital, firma care se va ocupa de executarea lucrării este “Barge Spedition” din Brăila, iar costurile se ridică la 100.000 lei, bani ce se vor asigura din bugetul spitalului.
Secţiile Cardiologie-Pediatrie şi Oncologie rămân blocate
Dacă Blocul Operator şi secţia ATI vor fi funcţionale într-un timp foarte scurt, nu acelaşi lucru se poate spune despre celelalte investiţii din SJU Brăila, începute pe vremea lui Gheorghe Bunea Stancu, pe atunci preşedintele Consiliului Judeţean. Vorbim despre secţia de Cardiologie şi Pediatrie şi Centrul de Oncologie şi Radioterapie, investiţii de zeci de milioane de lei, din bugetul judeţului, în echipamente ce zac în continuare nefolosite.
Potrivit conducerii SJU Brăila, la secţia de Cardiologie şi Pediatrie lucrările sunt în continuare blocate, spitalul fiind în prezent în proces cu firma constructoare. Reamintim că lucrările la Cardiologie şi Pediatrie au început în 2011 şi au fost realizate de “Vamed”, prin subcontractorul “Carroponte” Galaţi. Iniţial, investiţia trebuia să fie gata în 26 de luni, însă contractul a fost prelungit de mai multe ori, ultimul termen pentru terminarea lucrărilor fiind septembrie 2015. La acel moment, obiectivul era gata în proporţie de 90%, însă n-au fost finalizate lucrările de străpungere a zidurilor pe trei paliere, spre Morga, Ambulator şi Bloc Operator, deşi acestea erau prinse în proiectul iniţial. Tocmai din acest motiv, pentru că nu au fost făcute legăturile cu unitatea-mamă, reprezentanţii CJ au refuzat preluarea obiectivului, iar “Vamed” a contestat în instanţă.
Cum proiectul iniţial a suferit numeroase modificări, valoarea finală a lucrărilor a ajuns la aproape circa 2,8 milioane euro (fără TVA), în contextul în care în 2011, contractul încheiat şi asumat de părţi avea o valoare de 2,3 milioane euro.
Precizăm că angiograful de 900.000 euro aflat în dotarea secţiei şi-a pierdut garanţia, însă managerul spitalului ne-a spus că a avut discuţii cu furnizorul şi le va acorda o prelungire a garanţiei.
La fel ca în cazul secţiei de Pediatrie şi Cardiologie, Centrul de Oncologie şi Radioterapie este şi el blocat din cauza unui proces dintre unitatea spitalicească şi firma “Confort 2000”, cea care a executat lucrările. Problemele au început după ce, pe 21 august 2015, cu trei zile înainte de recepţia finală a lucrărilor, firma a reziliat contractul cu SJU Brăila, principala nemulţumire a administratorului societăţii fiind tâmplăria de 80.000 lei care a trebuit schimbată pentru că nu era “conformă” cu cea precizată în proiectul iniţial, iar spitalul a refuzat plata.
Aşa cum ne-a declarat managerul Iugulescu, spitalul a dat în judecată firma constructoare şi în prezent se judecă pentru recuperarea daunelor şi penalităţilor produse de întârzierea proiectului. Totuşi, conducerile unităţii spitaliceşti şi a CJ s-au gândit la o soluţie pentru ca Centrul să poată fi folosit pentru tratarea bolnavilor de cancer.
“Ne dorim ca împreună cu CJ să facem o expertiză a stadiului fizic al lucrărilor şi să vedem cât anume s-a făcut şi apoi să concesionăm toată lucrarea unei societăţi, unui partener care să continue lucrările şi să suporte costurile, să aducă ei aparatele, medicii, personalul tehnic şi, bineînţeles, pacienţii. Ne-am gândit să facem o concesiune pe o perioadă de câţiva ani, cu o sumă pe care să o ia spitalul pe lună pentru funcţionarea acestui Centru de Radioterapie. Dar mai întâi să terminăm noi expertiza”, a declarat Iugulescu.
Contractul pentru Centrul de Oncologie şi Radioterapie a fost semnat în anul 2013 şi a avut o valoare de aproape 49,5 milioane lei.
Lucrările la Amfiteatru vor fi reluate în această vară
Tot în anul 2013, Stancu anunţa construirea unui Amfiteatru modern la Spitalul Judeţean, care să permită studenţilor de la Medicină, lectorilor sau delegaţiilor de medici străini să vină la Brăila şi să participe la operaţii, fără a fi însă efectiv în Blocul Operator. Contractul finanţat din bugetul judeţului s-a ridicat la peste 1,3 milioane lei, cu TVA, şi a fost câştigat de “Grafitti Construct” Brăila. Lucrarea trebuia să fie gata în luna iulie 2016, însă, la fel ca în restul investiţiilor din SJU Brăila, şi aici au existat probleme pentru că în proiectul iniţial nu au fost prevăzute utilităţile necesare obiectivului: instalaţii de apă rece, reţea de gaze naturale pentru alimentarea centralelor termice din dotarea proiectului şi reţea de canalizare. Aşadar, investiţia a rămas blocată, lucrarea fiind executată în proporţie de 65%. Totuşi, conducerea spitalului a dat asigurări că lucrările la Amfiteatru vor fi reluate în această vară.
“Vrem să dezmorţim lucrările la Amfiteatru. Investiţia s-a blocat din cauza lipsei infrastructurii spitalului, a lipsei utilităţilor. Dar le putem face noi, spitalul, în cursul primăverii şi verii acestui an. Amfiteatrul nu va putea fi folosit ca o bază de cercetare, însă. El va deveni un sediu pentru şedinţe, simpozioane sau diverse evenimente medicale”, a încheiat sursa citată.
