La 20 de ani după Revoluţie, în plin mileniu III, într-o lume în care drepturile minorităţilor sexuale, religioase, naţionale sunt clar definite şi apărate de lege, un sat din câmpia Bărăganului trăieşte în propria sa realitate, unde cuvântul "discriminare" nu face parte nici măcar din vocabularul conducătorilor localităţii.
În acest sat se derulează de mai bine de 7 ani un război în toată regula, între un fost puşcăriaş, pe de o parte, şi primar, viceprimar şi consilierii locali pe de alta. Puşcăriaşul, care cândva a luat viaţa unui om, şi-a ispăşit de mult pedeapsa faţă de societate, iar acum îşi cere drepturile, elementare de altfel, pe care legea le acordă până şi unui osândit ca el. Şefii din primărie, aparent, încearcă să respecte litera legii, însă rezultatul nu este unul tocmai normal. Iar societatea? Unii ar arunca cu pietre sau l-ar ţine să doarmă în gunoaie - pentru că aşa merită un criminal ca el -, alţii însă îi oferă tot ajutorul, aşa cum se cuvine pentru o fiinţă umană ce şi-a plătit deja "datoria".
Personajul principal al acestei istorii este Luca Petrea, un bărbat de 61 de ani, care şi-a petrecut primii 12 ani de democraţie în spatele gratiilor. În anul 1990, la o petrecere la care băutura a curs din plin, prins într-o dispută, Petrea şi-a lovit şi omorât accidental socrul. Povestea se petrecea în satul Pietroiu, din comuna Vădeni. Luca Petrea a intrat la puşcărie în luna iunie a acelui an şi a ieşit după 12 ani, pe 8 iulie 2002. Cum nu mai era cu putinţă să vieţuiască în acelaşi sat cu soţia şi cu rudele acesteia, care doreau încă să se răzbune pe el, Petrea a apelat la ajutorul unui cunoscut, la nimeni altul decât la viceprimarul, pe atunci, al comunei Siliştea, Victor Adetu.
"Mi-a zis Bălan că pot să îmi fac casă pe acest teren"
"Primăriţa din Vădeni mi-a spus că ea mi-ar da teren în comună, dar că rudele mele nu se vor lăsa până nu se vor răzbuna, aşa că m-a sfătuit să plec în altă parte. Atunci am ajuns aici, la Siliştea, că îl ştiam pe Adetu de dinainte de a face puşcărie. Am lucrat la el un an de zile, dar am plecat pentru că nu îmi era bine. Am lucrat apoi o lună şi ceva la primarul de atunci, Ştefan Bălan. Acolo m-am întâlnit cu actuala concubină. Dar, pentru că nici Bălan nu ne dădea banii cum trebuie, am plecat şi de la el. Şi de atunci a început calvarul. Când am venit eu prima dată la Siliştea, în 2002, mi-a promis palate. Îmi zicea că îmi dă teren că ştia că am dreptul şi aşa m-a ţinut cu vorba, până nu am mai putut răbda. Apoi mi-a zis să vin să îi arăt unde scrie în lege că am dreptul la aşa ceva şi să nu-l mai frec la cap", povesteşte Petrea.
Acesta ne-a mai spus cum din 2002 şi până acum s-a chinuit să obţină un teren şi un minim ajutor pentru ridicarea a două camere, aşa cum legea prevede, şi cum a fost constant persecutat de către cei doi, Bălan şi Adetu, care au schimbat între ei pe parcursul ăsta funcţiile de primar şi de viceprimar: "În 2007 am ajuns la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunal şi acolo o doamnă ne-a explicat ce drepturi avem şi unde să le cerem. Am ajuns şi la Prefectură, iar subprefectul de atunci, domnul Fudulaiche, a făcut adresă către Primăria Siliştea, în care le spunea să îmi respecte drepturile. Însă ei nu au făcut decât să îşi bată joc de mine".
Petrea ocupă în acest moment, ilegal, ce-i drept, o bucăţică de teren pe islazul comunal. Bordeiul lui este aşezat însă în rând cu alte case, unele construite chiar recent. Acesta doreşte ca terenul pe care acum îl ocupă abuziv să îi fie atribuit, lucru posibil, dar spune că primarul nu vrea să i-l dea pentru că ar avea acolo nişte interese: "În fond, prima dată, când eram în relaţii bune cu ei, mi-a zis Bălan că pot să îmi fac casă pe acest teren şi că o să îmi dea şi acte. Dar nu mi-a dat. De atunci tot încearcă să îmi dea ba prin alte sate, ori pe lângă stâlpii de înaltă tensiune. Acest teren vor să îl dea unei anumite persoane, care mai deţine nişte loturi acolo, iar asta se poate verifica".
Gâlceavă între vecini....
Am fost la gospodăria lui Petrea atunci când acesta nu era acasă. Ne-au uimit curăţenia şi ordinea care domnesc în curtea lui. Dacă nu ar exista bordeiul din pământ învelit cu plastic, ai crede că este curtea unui fruntaş al satului. Însă Petrea şi femeia lui dorm într-un bordei veritabil, săpat în pământ. În curtea sărăcăcioasă nu vezi însă o unealtă sau orice altceva neaşezat la locul lui, nici măcar o urmă de gunoi sau ceva aruncat la întâmplare. Într-un minut, lângă noi s-a înfăţişat un vecin curios.
L-am întrebat ce părere are despre vecinii săi şi omul nu se mai opreşte: "Aaaaa, ne înţelegem foarte rău...nu avem voie să trecem pe lângă bordeiul lui, când trecem ne înjură, ne ameninţă. Sincer, eu nu ştiu dacă se va integra vreodată aici...", zice omul. Apoi brusc continuă: "Ăştia sunt nişte oameni de care îmi pare rău, dar io nu le-aş da ajutoare sociale... De ce să le dau? Să muncească! Ce? Ei au alte legi, cică să le facă primăria casă. Atuncea omor şi io vreo 2 -3 oameni şi îmi face vilă cu piscină". Îl întrebăm dacă şi el are o situaţie socială delicată şi ne zice zâmbind..."Eee, eu am pensie, am fost navigator, dar îmi place să am şi animale...Vacile astea d'aci sunt ale mele". Ne interesăm în sat şi aflăm că, de fapt, gâlceava dintre Petrea şi vecinul său s-a pornit de la faptul că o latură a gospodăriei fostului puşcăriaş este fix lângă canalul unde vecinul fermier îşi aduce vacile la adăpat şi că instalarea lui Petrea aici i-a cam stricat organizarea....În plus, aflăm că vecinul respectiv este şi autorul a numeroase plângeri la adresa lui Petrea şi a femeii sale, plângeri lăsate de multe ori cu amenzi mult peste puterile celor doi...
"Îi făceam casă dacă era om serios"
Am încercăm să aflăm şi punctul de vedere al autorităţilor şi ne-am dus la primărie, unde am dat peste actualul viceprimar, Ştefan Bălan. Acesta s-a cam întunecat la faţă când a aflat motivul vizitei, însă a promis să ne lămurească: "Pe aceşti cetăţeni îi cunosc foarte bine, eram eu primar când a venit el aici. Le-am dat de lucru, dar a furat şi de la mine, şi de la alţii. Bine, nu am făcut plângere că nu era cazu'....Are o grămadă de probleme... A veni la noi la consiliul local cu o hârtie în care scria că trebuie să îl reintegrez. El vrea să îi facem şi casă... Îi făceam dacă era om serios....M-a chemat şi subprefectul Fudulaiche şi mi-a zis că trebuie să îl ajutăm, de abia am convins consilierii locali să îi dea teren....Că el are mutaţie la noi în sat, un ţigan l-a luat în spaţiu... Noi avem nişte locuri de casă în satul Muchea şi la Cotu Lung, însă când i-am dat acolo a zis că nu vrea, că el vrea aici, la Siliştea, unde are mutaţie. Şi i-am dat la Siliştea. Şi atunci a venit cu hârtie de la Electrica, că era terenul sub liniile de înaltă tensiune şi nu putea să îşi facă casă acolo. Şi atunci am zis să îi dăm al doilea lot, de lângă ăsta, dar iar a cerut să i se dea de la Electrica că poate face casă acolo... Acum aşteptăm răspunsul de la Electrica", ne-a declarat viceprimarul.
Trebuie precizat faptul că, într-adevăr, primul teren alocat la modul oficial lui Petrea în satul Siliştea se află exact sub liniile de înaltă tensiune, iar conform legislaţiei în vigoare, nimeni nu are voie să construiască sub acest fel de instalaţii case sau altfel de imobile. De altfel, există o adresă oficială a Electrica care subliniază clar acest lucru şi care a fost trimisă direct primăriei Siliştea. De asemenea, din cel de-al doilea lot care i-a fost atribuit lui Petrea, acesta nu poate folosi decât o parte, deoarece aflându-se şi acesta în apropierea liniilor de înaltă tensiune, intră sub incidenţa aceloraşi norme legislative. Astfel, chiar dacă ar accepta cel de-al doilea teren, nici pe acesta nu l-ar putea folosi aşa cum îşi doreşte. În acest timp, terenul pe care îl ocupă abuziv se află în rând cu alte locuinţe de la marginea satului, gospodăria este integrată în peisaj, nu strică cu nimic estetica zonei şi este mai curată şi aranjată decât multe din curţile vecine.
"Dacă primăria ar face la toţi criminalii case, ar fi un şir de morţi de aici până la Bucureşti"
Am cerut viceprimarului să vedem documente care să ateste cele ce ne-a povestit, însă nu a reuşit să aducă decât o corespondenţă între Prefectura Brăila şi Primărie şi între Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunal şi Primărie, ambele documente solicitând primăriei să îi acorde drepturile legale lui Petrea. Referitor la terenuri, viceprimarul a explicat că, din punctul de vedere al primăriei, terenurile de sub linia de înaltă tensiune şi de lângă nu au nimic şi că Petrea poate sta acolo, dar că nu vrea, "de'al dracu": "Noi o să i-l dăm pe cel de-al doilea, de lângă linia de înaltă tensiune, şi o să îl mutăm de pe islaz cu forţa...O să chemăm jandarmii şi o să îi dărâmăm bordeiul construit abuziv, deşi el zice că eu i-am dat voie, dar nu i-am dat eu, şi o să-l mutăm la terenul care va fi al lui". Întrebat dacă e normal ca primăria să lotizeze în vederea atribuirii cetăţenilor un teren aflat în apropierea liniilor de înaltă tensiune, vicele a spus : "Era lotizat mai de mult, noi nu avem plan urbanistic general....Şi practic mai de mult Electrica a zis că e în regulă... Da' acum s-a cerut reconfimare şi am aflat că primul nu e bun... Dar al doilea nu are nimic. Electrica nu a trimis încă răspuns".
Când să plecăm de la vice, acesta ne-a spus, încercând să fie hâtru: "Vedeţi, dacă primăria ar face la toţi criminalii case, ar fi un şir de morţi de aici până la Bucureşti".
"Adetu îmi tot zice să mă duc dracului cu puşcăriaşu' meu de'aicea"
Luca Petrea a confirmat faptul că iniţial i s-a propus să meargă la Muchea sau Cotu Lung, însă spune că nu i se pare corect să meargă în altă parte decât acolo unde are mutaţie şi că primarul şi vicele nu vor decât să scape de el şi să îi închidă gura: "Până şi subprefectul le-a zis să îmi dea teren în Siliştea, nu unde vor ei... Dar ei vor să scape de noi, să nu mai vorbim....cred că de când ne-a zis nouă, a mai trimis vreo 50 de familii să îşi facă casă pe loturile alea, dar nu vrea nimeni......Când v-a povestit de noi, Bălan trebuia dus la biserică, să jure cu mâna pe Cartea Sfântă. Să văd dacă mai zicea ce-a zis. Iar primarul Adetu, acuma s-a deşteptat! Acuma învârte miliarde, nu mai face cum făcea când era cârciumar şi fura cu ţoiu'...".
La rândul său, concubina lui Petrea, Elena, ne-a povestit ce i se întâmplă: "Adetu îmi tot zice când mă vede să mă duc dracului cu puşcăriaşu' meu de'aicea. Da' i-am zis io...«Mă, da' când tac'tu a dat cu ranga în cap la om şi l-a omorât şi l-a văzut tot satu, tu nu tot din familie de puşcăriaşi eşti»? Iar Bălan să îmi dea banii care mi se cuvin de pe vremea când lucram la el...Că aşa ştiu ei să facă...Să muncească omu' şi atât.. Când am plecat de la el nici chiloţi pe mine nu mai aveam".
Nu aşa îi ajutăm pe foştii deţinuţi să se reintegreze
În ce priveşte Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunal, şefa serviciului, Ana Gheorghe, ne-a declarat că deşi din 2008 nu mai intră în atribuţiile acestei instituţii să ajute foştii deţinuţi, angajaţii tot o fac, pentru că de multe ori sunt singurii la care pot apela puşcăriaşii.
"Până în primăvara lui 2008 aceste persoane puteau veni la noi în birou, făceau cerere scrisă şi beneficiau de ajutorul nostru. Între timp, volumul de activitate a crescut aşa că s-a ales soluţia ca, atunci când deţinuţii ştiu că li se apropie termenul de liberare, să facă cereri direct către instituţiile de care cred că au nevoie...Direcţia de Asistenţă Socială, AJOFM, Inspectoratul Şcolar şi tot aşa. Noi nu mai avem treabă cu ei în acest moment. Dar pe perioada detenţiei ne întâlnim cu ei şi îi sfătuim. Oricum, până acum, cei care apelau la ajutorul nostru nu aveau obligativitatea să vină să ne spună ce s-a mai întâmplat cu ei, aşa că nu ştim exact câţi anume dintre ei s-au reintegrat în societate şi câţi au eşuat". Ana Gheorghe a mai adăugat că lucrurile se vor schimba pe viitor, că ajutorarea deţinuţilor liberaţi va intra din nou în sarcina serviciului şi că, mai mult, deţinuţii vor fi obligaţi ca un anumit număr de ani (proporţional cu pedeapsa) să raporteze serviciului ce fac. Legat de cazul Petrea, aceasta a declarat: "El a venit la noi pentru ajutor, i-am explicat ce are de făcut, iar primăria ne-a spus că problema lui se va rezolva. De atunci nu am mai ştiut nimic, dar nici nu era nimeni obligat să ne informeze. Dar nu ne-am gândit nicio clipă că, după atâta timp, problema lui e în continuare nerezolvată. Nu aşa îi ajutăm pe foştii deţinuţi să se reintegreze. Nu aşa trebuie să se comporte societatea cu ei, mai ales autorităţile".
Luca şi Elena vor să fie lăsaţi pe terenul pe care şi-au încropit bordeiul
În momentul de faţă, Luca Petrea şi Elena încearcă să ducă o viaţă normală, atât cât poate avea un om care se spală în curte, ascuns după pături, doarme într-un bordei făcut în pământ şi se luptă cu o societate mult mai puternică decât el. Felul în care arată gospodăria lor ilegală dovedeşte că sunt mult mai gospodari decât mulţi dintre sătenii legalişti. Faptul că, cel puţin cât e de lucru la câmp, cei doi găsesc mereu pe cineva care are încredere în ei şi îi angajează cu ziua, dovedeşte iarăşi că, poate, nu sunt bestiile pe care încearcă unii să le zugrăvească. Dintr-un ajutor social de 190 de lei şi atât cât scot pe câte o zi de muncă, cei doi încearcă să trăiască cât de cât normal. Nu îşi doresc decât să fie lăsaţi pe terenul pe care acum îl ocupă şi nu mutaţi cu forţa în mijlocul câmpului, acolo unde nu au de nici unele. Nu vor să fie obligaţi să construiască din nou, din lut şi paie, un bordei în pământ.
