Primul episod al documentarului, difuzat duminica aceasta, prezintă istoria celor mai vechi monumente ecleziale ortodoxe din cele două mari oraşe de pe malul românesc al Dunării, respectiv, Biserica Precista din Galaţi, ctitorie din secolul al XVII-lea, fostă mănăstire fortificată, închinată Lavrei Vatopedu de la Muntele Athos, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Brăila, fostă moschee transformată în lăcaş de cult ortodox în secolul al XIX-lea, şi Biserica Greacă sau Biserica Bunavestire din Brăila, de asemenea, monument reprezentativ din veacul al XIX-lea. Istoria bisericilor se împleteşte cu povestea oraşelor-port în care au fost ele edificate.
Partea a doua a documentarului realizat de Luiza Barcan va fi difuzată în 18 decembrie, de la ora 15.45, sub genericul "Ctitori creştini în oraşele-port: Baziaş şi Sulina". Documentarul prezintă cea mai veche biserică din oraşul în care Dunărea intră în România, adică de la Baziaş şi din oraşul în care Dunărea se varsă în Marea Neagră, adică la Sulina. Protagonistele sunt Mănăstirea Sfântul Sava din Baziaş, ctitorită la 1225, şi Biserica Greacă din Sulina cu hramul Sfântul Nicolae, ctitorie a comunităţii greceşti din secolul al XIX-lea. Este amintită istoria celor două aşezări, a Baziaşului, fost oraş, actualmente un cătun al comunei Socol, şi a Sulinei, fost porto-franco şi sediu al Comisiunii Europene a Dunării.
Cele două documentare, reunite sub titlul "Biserici de la Dunăre", se bucură de participarea prof. univ. dr. Ionel Cândea (director al Muzeului Brăilei), a preşedintelui Comunităţii Elene din Brăila, Haralambie Caravia, precum şi de mărturiile parohilor bisericilor menţionate în documentar.
