Mandatul de un an al guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloş a fost marcat atât de realizări cât şi de măsuri contestate de partide şi de opinia publică. A fost anul în care instituţiile statului au devenit transparente şi s-a redus birocraţia. Guvernul a reuşit să crească anumite categorii de salarii, dar nu a reuşit să facă reformă în administraţia publică şi nici să cumpere sculptura Cuminţenia Pământului.
Tranparenţa în instituţiile publice este una dintre principalele realizări ale cabinetului Dacian Cioloş. Toate instituţiile şi companiile statului au fost obligate să publice cheltuielile, veniturile, contractele şi toate procedurile de achiziţii pe site-urile proprii şi pe platforma transparenta-bugetara.gov.ro.
În plus, au fost redefinite criteriile de selecţie în companile de stat.
Reducerea birocraţiei a fost şi ea printre măsurile asumate. Înfiinţarea Comisiei de Tăiat Hârtii a avut ca rezultat simplificarea relaţiei cetăţeanului cu administraţia, prin eliminarea mai multor acte şi prin crearea posibilităţii efectuării plăţilor de taxe şi impozite pe internet cu cardul bancar.
Prin programul GovITHub s-a reuşit o mai bună legătura informatică intre instituţiile statului.
„Toate instituţiile statului folosesc infrastructură IT, dar nu comunică între ele şi pentru că nu comunică între ele eu trebuie să mă plimb cu un dosar dintr-o parte în alta”, spune Bogdan Iordache, specialist IT voluntar.
În ceea ce priveşte reforma administraţiei au fost elaborate doar Strategia pentru funcţia publică şi Strategia pentru formarea profesională în administraţie, dar aplicarea va trebui făcută de noul Guvern.
„Din păcate administraţia publică este sectorul care s-a reformat cel mai puţin. Trebuie avute în vedere şi calitatea resursei umane, criterii de performanţă, monitorizarea periodică a actului administrativ”, afirmă Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial.
Executivul condus de Dacian Cioloş a motivat nerealizarea acestei reforme prin lipsa de sprijin politic acordată de Parlament.
„Un Guvern fără sprijin politic, dar obligat să gândească viitorul României cu mijloace puţine”, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu.
Tot la capitolul nerealizări au fost trecute chiar de premierul Dacian Cioloş legea salarizării, dar şi achiziţia operei de artă a lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului.
„Nu am strâns suma de 6 milioane de euro pe care ne-am asumat-o”, a spus Dacian Cioloș, premierul României.
Cea mai importantă încercare a Guvernului a fost aceea de a elimina discrepanţele dintre salarii. În sănătate a fost o creștere medie a salarilor de 15%, iar în educație de 10%. Au fost majorate cu 90% şi lefurilor pentru gărzile medicilor.
Punctul de pensie a crescut atât pentru 2016, cât şi pentru 2017 .
„În 2017, valoarea punctului de pensie se majoreză cu 5,25%. Va fi 917,5 lei, față 871,7 lei”, a spus Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii.
De asemenea, rata șomajului a scăzut până la la 4,77%, cel mai redus nivel după criza economică. Adică sunt cu 100.000 de romani mai puţini în şomaj.
A crescut cu 3,4% numărul de salariaţi din economie. Adică au fost 154.000 de locuri de muncă suplimentare, cel mai mare ritm anual de creștere după criza economică.
Guvernul tehnocrat a reuşit însă să adopte strategia energetică până în 2030 şi noua schemă de ajutor pentru marii investitori şi pentru IMM-uri.
Au fost câteva modificări şi în domeniul fiscalităţii. A fost redus TVA la 9% pentru materia primă necesară lucrărilor agricole, iar în sectorul de cercetare a fost eliminat impozitul pe venit.
De cealaltă parte, gradul de colectare a banilor la buget nu a adus rezultate mai bune în 2016.
„Suntem la un nivel de colectare foarte scăzut, cel mai scăzut din Europa, în condiţiile în care avem un TVA redus”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Asupra Cabinetului nu au planat acuzații de corupție, dar nemulţumiri faţă de activitatea miniştrilor au existat. În acest an de mandat din cei 21 de miniştri, zece au fost demişi sau au plecat de bună voie din Guvernul Cioloş.
Primul ministru care a părăsit Guvernul a fost cel al Muncii, Ana Costea. Ea a demisionat în luna aprilie, ca urmare a proiectului Legii salarizării unitare.
După numai o săptămână, a urmat retragerea din Guvern a Aurei Răducu, ministrul Fondurilor Europene, din cauza slabelor rezultate privind absorbția banilor europeni.
Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, a fost revocat din cauza scandalurilor de la Opera Română.
În luna mai a plecat ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, pe fondul crizei privind dezinfectanţii folosiți în spitale.
Iar în luna iulie a avut loc prima remaniere amplă a Guvernului. Dacian Cioloş a demis patru miniştri: ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, ministrul Comunicaţiillor, Marius Bostan, şi pe ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu.
În luna septembrie a plecat ministrul de Interne Petre Tobă, ca urmare a cererii DNA de începere a urmăririi penale.
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, încheie lista. A plecat pentru a participa la alegerile parlamentare.
Bilanţul Guvernului Cioloş
Transparenţa:
- redefinirea criteriilor de selecţie în companiile de stat
- lansarea platformei transparenta-bugetara.gov.ro
- publicatea contractelor de achiziţii pentru programele europene
- operaţionalizarea Registrului Unic al Transparenţelor Intereselor
Reducerea birocraţiei:
- plata taxelor cu cardul
- transmiterea prin poşta electronică către ANAF a adeverinţelor de venit
- primirea, prin aceeaşi modalitate, a certificatelor de atestare fiscală
- renunţarea la copiile legalizate
- eliminarea disparităţilor dintre salarii
- creştere medie salarii în Sănătate 15%
- creştere medie salarii în Educaţie 10%
- creştere remuneraţie gărzi medici 90%
- majorarea punctului de pensie
- rata somajului 4,77% - cu 100.000 mai puţini şomeri
- numărul de salariaţi din economie +3,4% - cu 154.000 de locuri de muncă suplimentare
- TVA la 9% pentru materia primă necesară lucrărilor agricole
- a fost eliminat impozitul pe venit în sectorul de cercetare
Schimbările de miniştri din Guvernul Cioloş
Claudia Ana Costea, ministrul Muncii - 14 aprilie - înlocuită de Dragoş Pîslaru
Aura Carmen Răducu, ministrul Fondurilor Europene - 27 aprilie - înlocuită de Cristian Ghinea
Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii - 3 mai - înlocuit de Corina Şuteu
Patriciu Achimaş-Cadariu, ministrul Sănătăţii - 9 mai - înlocuit de Vlad Voiculescu
Adrian Curaj, ministrul Educatiei - 5 iulie - înlocuit de Mircea Dumitru
Dan Costescu, ministrul Transporturilor - 5 iulie - înlocuit de Sorin Buşe
Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor - 5 iulie - înlocuit de Delia Popescu
Dan Stoenescu, ministrul pentru Românii de Pretutindeni - 5 iulie - înlocuit de Maria Ligor
Petre Tobă, ministrul Afacerilor Interne - 1 septembrie - înlocuit de Dragoş Tudorache
Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene - 26 octombrie - înlocuit de Cristian Dinu
