* chiar dacă lefurile la Consiliul Județean Brăila nu au mai crescut din 2018, cu excepția categoriilor considerate importante în pandemie (sănătate, social, învățământ), tabloul salariilor încă arată destul de bine * președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, câștigă undeva peste 10.000 lei în mână lunar (18.720 lei brut) iar restul subordonanților au lefuri sub acesta, unii directori poziționându-se foarte aproape * iar dacă ne uităm la bonusuri și sporuri, situația capătă nuanțe mai mult decât pozitive * Chiriac a afirmat că există discuții la Ministerul Muncii privind anumite creșteri salariale și la nivelul celor din administrație, pentru a echilibra lefurile ce s-au mărit în pandemie doar pentru unii, însă momentan nu este nimic concret
Chiar dacă ultima mărire salarială în administrația județeană a avut loc undeva în anul 2018, lucrurile nu arată deloc rău nici în 2022 dacă ar fi să facem o comparație cu mediul privat. Plecând de la ideea că într-o ediție recentă am analizat situația salariilor de la Primăria Municipiului Brăila și de la nivelul instituțiilor deconcentrate ale municipalității, am încercat să creionăm un tablou similar și în privința Consiliului Județean.
Astfel, în vârful piramidei salariale se poziționează președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, cu o leafă lunară de peste 10.000 lei în mână, după cum ne-a declarat personal (18.720 lei brut). Acesta este urmat îndeaproape de cei doi vicepreședinți Ionel Epureanu și Ionuț Dobre, care au fiecare câte 16.640 lei brut pe lună, ceea ce înseamnă un net de peste 9.000 lei. Totuși, trebuie să precizăm aici că, potrivit prevederilor art. 16 (1) din Legea 153/2017 (Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice), cu modificările și completările ulterioare, personalul din cadrul aparatului de specialitate al CJ Brăila nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, cu până la 30%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru proiect. De asemenea, aceeași lege precizează și că indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene care implementează astfel de proiecte, deci și cazul Județului Brăila, se majorează cu până la 25%, în funcție de numărul de proiecte în implementare. Cu alte cuvinte, putem discuta despre lefuri ceva mai mari atât pentru șeful CJ, cât și pentru cei doi vice, față de salariul propriu-zis precizat mai sus.
Totodată, consilierii județeni beneficiază de o indemnizație lunară de până la 9% din indemnizația președintelui Consiliului Județean, în funcție de numărul maxim de ședințe. Deci, cam 1.600 lei brut (undeva la 1.000 lei net) pentru participarea la ședința lunară.
Salarii îndestulătoare pentru aparatul CJ Brăila
Studiind lista privind ierarhia funcțiilor din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Brăila, ce cuprinde salariul de bază corespunzător la 31 martie 2022, putem preciza că nici angajații care au poziții cheie în administrația județului nu o duc deloc rău. Secretarul general al Județului Brăila, Dumitrel Priceputu, are o leafă lunară brută de 14.404 lei, ceea ce însemnă undeva la peste 8.000 lei net, la care se adaugă și indemnizația lunară de hrană potrivit legii-cadru 153/2017, începând cu 1 decembrie 2018, în valoare de 347 lei. Situația cu indemnizația de hrană este valabilă și în cazul Arhitectului-șef al CJ Brăila, Marian Rusu, doar că acesta are o leafă brută de 13.778 lei (tot cam 8.000 lei net). De altfel, indemnizația lunară de hrană este bifată în cazul tuturor pozițiilor din aparatul de specialitate al CJ, indiferent de importanță. Totuși, unii dintre cei ce ocupă funcții de conducere mai primesc un spor CFP (Control Financiar Preventiv) de 10% din salariul de bază. Astfel, în cazul unui director executiv grad II cu o leafă brută de 13.778 lei (peste 8.000 lei în mână), acesta înseamnă încă 1.378 lei brut. În cazul unui director executiv adjunct, grad II cu o leafă de 12.506 lei brut, aceasta este de 1.251 lei brut. Pe scurt, cea mai mică leafă înregistrată de cei cu funcții în vârful piramidei este cea a unui șef birou, grad II, de 11.464 lei brut (peste 6.000 lei în mână).
În ceea ce privește funcțiile publice de execuție, trebuie spus că un auditor grad profesional superior la CJ are o leafă brută lunară de 11.173 lei (peste 6.000 lei în mână), un consilier grad profesional superior ia 9.380 lei brut (peste 5.000 lei net), dar și cu un spor CFP de 10% din salariu, mai precis încă 938 lei. Restul consilierilor de achiziții publice, juridici, inspectorii de diferite grade au lefurile cuprinse între 9.380 lei și 4.419 lei brut (undeva între peste 5.000 lei și 2.500 lei în mână). Un șef serviciu, grad II, dar încadrat la funcție contractuală ia 8.796 lei brut (cam 5.000 lei net), în timp ce personalul încadrat la funcții contractuale de execuție înregistrează lefuri între 7.166 lei brut și 3.064 lei brut (undeva peste 4.000 lei și până la 2.000 lei în mână).
De precizat că în salariul de bază pentru funcțiile de conducere este inclusă și gradația aferentă tranșei de vechime în muncă la nivel maxim, conform Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. De asemenea, pentru activitatea desfășurată de persoanele cu handicap grav sau accentuat, în cadrul programului normal de lucru, cuantumul sporului se menține cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. În anul 2022, valoarea indemnizației de hrană pentru cei din CJ se menține la nivelul anului 2021, proporțional cu timpul efectiv lucrat. Totodată, muncitorii calificați de la Direcția Tehnică și Lucrări Publice - Serviciul Lucrări de întreținere al CJ Brăila beneficiază începând cu 1 iulie 2021 de un spor de 15% din salariul de bază, pentru condiții periculoase și vătămătoare în muncă. Mai trebuie punctat și că salariații din cadrul aparatului de specialitate al CJ Brăila beneficiază anual de vouchere de vacanță în cuantum de 1.450 lei corespunzător timpului efectiv lucrat.
Lefuri «grele» pentru directorii din spitale
Continuând analiza privind salariile la nivelul administrației brăilene, am aruncat un ochi și peste documentele privind transparența salarială la nivelul instituțiilor subordonate Consiliului Județean. Astfel, la Spitalul Județean de Urgență Brăila, managerul Delia Râșnoveanu are un salariu de bază de 18.408 lei (undeva la peste 10.000 lei în mână), dar la care se adaugă 950 lei pentru titlul de doctor, un spor de 15% pentru activitatea la UPU/ATI, ceea ce înseamnă încă 2.761 lei brut. De asemenea, o indemnizație de hrană de 346 lei. Deci lucrurile nu arată deloc rău pentru conducerea spitalului. Directorul Financiar Contabil interimar are o leafă brută de 7.900 lei, dar la care se mai adaugă, de asemenea sporul de 15% de 1.050 lei (brut) și 286 lei indemnizație hrană. Directorul medical interimar are 16.734 lei brut, un spor de 950 lei pentru titlul de doctor, 2.510 lei spor pentru ATI/UPU și 346 lei indemnizație hrană. Directorul de îngrijiri are o leafă lunară brută de 7.779 lei, 1.167 lei spor pentru UPU/ATI și 346 lei indemnizație hrană. De altfel, în general, salariile de la spitalul din Brăila nu arată deloc rău: sunt medici care iau 16.608 lei brut plus sporuri de 12.456 lei, asistenți cu 5.773 lei leafa lunară brută plus sporuri, dar și salarii de numai 2.588 lei brut pentru îngrijitoare curățenie ATI, de exemplu.
La Spitalul de Penumoftiziologie, managerul Ștefan Sînpetru are o leafă de 17.160 lei brut (undeva aproape de 10.000 lei net), la care se adaugă un spor de lucru în condiții deosebite de 8.580 lei (50% conform Legii 153/2017). Acesta ia și indemnizația de hrană de 347 lei. Directorul financiar contabil de la spitalul TBC are o leafă lunară brută de 7.765 lei, la care se adaugă un spor de 777 lei pentru Control Financiar Preventiv, un spor de 50% pentru condiții deosebite de lucru de 3.782 lei, sume compensatorii dintre care sume conform OUG 41/2018, pct. 6 de 3.740 lei și încă 347 lei indemnizație hrană. Directorul medical are un salariu de bază de 16.343 lei brut, la care se adaugă sporul de condiții deosebite de 13.197 lei, încă un spor de 1.512 lei și 329 lei indemnizație hrană. Un medic primar șef de secție ia o leafă lunară de 15.944 lei, un spor pentru condiții periculoase de lucru de 10.842, un altul de 5.899 lei și indemnizație de hrană de 277 lei. De asemenea, salariile variază în general între 6.800 lei brut și 2.900 lei brut.
Ce salarii au cei din conducerea instituțiilor de cultură
La Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, potrivit situației salariale prezentate cu dată de referință 31 martie 2022, managerul Alina Petronela Sulicu, are un salariu de bază de 5.966 lei pe lună (peste 3.000 lei în mână). Dar la care se adaugă un spor de 895 lei brut pentru condiții vătămătoare la timpul efectiv lucrat și o indemnizație de hrană de 347 lei. Nici restul posturilor importante ale instituției nu sunt remunerate deloc prost. Salariile variază între 5.500 lei și 3.086 lei brut. Iar la unele dintre acestea se adaugă și alte sporuri.
La Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila, managerul Dragoș-Adrian Neagu are o indemnizației brută lunară de 7.546 lei (peste 4.000 lei net) la care se adaugă un spor de condiții vătămătoare de 1.132 lei brut și o normă de hrană de 347 lei. Și la bibliotecă lefurile variază între 6.800 lei brut și 3.200 lei brut (la care se adaugă diverse sporuri și indemnizațiile de hrană).
La Muzeul Brăilei ”Carol I”, Costin Emilian Croitoru, potrivit situației postate de instituție având ca dată de referință finele lunii martie, pe atunci interimar, avea un salariu de bază de 8.273 lei. Cu alte cuvinte undeva peste 4.000 lei în mână. Dar la care se adaugă 1.241 lei - valoarea brută a sporului pentru condiții de muncă în medii periculoase și 950 lei, indemnizația pentru titlul științific de doctor. Și aici, lefurile angajaților variază între 7.000 lei brut cât ia un șef de secție pe lună, plus sporuri, dar și bani de pe urma titlului de doctor pe care unii dintre aceștia îl posedă, până la 2.689 lei brut cât ia un supraveghetor pe lună.
La Filarmonica ”Lyra - George Cavadia” Brăila, managerul prof. Petrea Gogu, are un salariu de bază de 7.515 lei (aproape 4.000 lei în mână). La care se adaugă un spor pentru condiții vătămătoare la timpul lucrat efectiv de 705 lei și o indemnizație de hrană de 347 lei. Economistul de la ”Lyra” are un salariu lunar brut de 5.105 lei plus sporuri, în timp ce un artist instrumentist ia undeva la 2.000 lei brut.
Remunerație mare și la DGASPC Brăila
La Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila, directorul general Simona Daniela Cimpoae are o leafă de bază de 11.039 lei (peste 6.000 lei net), la care se adaugă 15% (1.656 lei brut) spor pentru condiții vătămătoare/periculoase. Totodată, trebuie adăugată și o valoare anuală pentru indemnizația de hrană de 4.164 lei (347 lei pe lună). Directorul general adjunct are un salariu de bază de 8.675 lei (undeva la 5.000 lei) la care se adaugă sporul de 15% adică 1.302 lei brut. Șeful serviciu are o leafă lunară brută de 6.289 lei la care se adaugă și 944 lei (15% pentru condiții periculoase), indemnizația de hrană, dar și 629 lei pentru controlul financiar preventiv. În rest, lefurile la DGASPC Brăila variază între 5.798 lei brut și 2.640 lei (deci undeva peste 3.000 lei și 1.500 lei în mână).
Șeful CJ Brăila speră ca decalajele salariale să fie reglate de Guvern
Contactat în legătură cu nivelul salarial de la Consiliul Județean Brăila, dar și cel al instituțiilor din subordine, președintele Francisk Iulian Chiriac a afirmat că din 2018 situația a cam rămas aceeași până în prezent. Acesta a recunoscut că lefurile nu pot fi considerate mici în administrație, însă a dorit să puncteze că există anumite decalaje apărute în urma pandemiei provocate de virusul Sars-CoV-2, care ar trebui să fie totuși reglate de la Centru.
”Din 2018 nu au mai crescut salariile în administrație. Mai sunt niște discrepanțe pe familii ocupaționale, de genul administrație cu social și așa mai departe. Dacă partea guvernamentală va decide că este nevoie, o vom regla. Dar salariile nu au mai crescut. Există anumite subordonate care încă nu sunt la un nivel pe care ni-l dorim. Dar încercăm, dacă se va putea, pe o chestiune guvernamentală, a Ministerului Muncii, să reglăm decalajul acesta dintre familiile ocupaționale. Așteptăm cu nerăbdare să vedem dacă se va lua o decizie guvernamentală. Și ar mai fi un aspect: salariile acestea sunt calculate la salariile minime de acum patru ani”, a declarat Chiriac.
Președintele CJ Brăila a dorit să puncteze că în perioada pandemiei doar funcționarii care lucrau în domeniile social, sănătate și profesorii au beneficiat de anumite majorări salariale, însă pe celelalte ramuri plafonarea a fost totală.
”Vă dau un exemplu. La Protecția Copilului, celor care sunt pe social le-au mărit salariile, conform Hotărârii de Guvern și au intrat pe legislația muncii, dar celor care fac parte din familia ocupațională administrație nu li s-au mărit salariile și decalajul este foarte mare. Ar trebui să se facă o echilibrare între ele. Acum să vedem și din ce fonduri. Pentru că nu putem să dăm toți banii pe salarii și să nu mai avem pentru investiții. De aceea spun că înțeleg o negociere pe o creștere salarială, însă trebuie să fie sustenabilă”, a conchis președintele CJ Brăila.
