Numărul oraşelor care au deţinut titlul de Capitală europeană a culturii (CEAC) va ajunge la 60 în 2019. Până în 2001, titlul era Oraşul european al culturii. Acţiunea este deseori considerată iniţiativa emblematică culturală a Uniunii Europene. Brăila aspiră la acest titlu și pregătește proiectul "Brăila, capitală europeană a culturii - 2021".
Acţiunea CEAC a evoluat semnificativ în raport cu perioada de început când reprezenta în primul rând o celebrare a artelor dintr-un oraş. Din 1980 s-a conştientizat din ce în ce mai mult rolul culturii în viaţa oraşelor, şi anume de a contribui la bunăstarea cetăţenilor şi la prosperitatea unui oraş. Numeroase oraşe care au deţinut titlul au beneficiat nu doar de un an de succes, ci şi de o moştenire de durată.
Fiecare oraş care intenţionează să-şi depună candidatura sau care este în curs de pregătire a candidaturii are propriile obiective locale care corespund circumstanţelor şi priorităţilor sale. Cu toate acestea, acesta este un premiu european cu criterii şi obiective standard stabilite la nivelul UE. Oraşele care reuşesc să obţină titlul combină obiectivele locale cu acest aspect european (şi deseori internaţional).
Printre consecinţele raportate de oraşele care au deţinut anterior titlul se află următoarele:
• Titlul de Capitală europeană a culturii a acţionat ca un catalizator pentru o schimbare majoră a oraşului sau a unei zone a oraşului.
• O creştere semnificativă a respectului de sine şi a mândriei faţă de oraş în rândul cetăţenilor.
• O implicare mai mare în raport cu oferta culturală a oraşului, în special a unor categorii de public a căror participare e mai puţin probabilă.
• Dezvoltarea unor noi oferte culturale, a unor noi competenţe şi a unor noi oportunităţi pentru artişti şi pentru organizaţiile culturale.
• O mai bună înţelegere şi un profil mai bine definit la nivel internaţional, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului şi o reputaţie mai bună. (Sursa: Ghidul CEAC 2020-2033)
