• primele efecte cuantificabile în bani de pe urma modernizării iluminatului stradal: o economie de peste jumătate de milion de lei la factura anuală de electricitate • cel mai mare consumator de energie electrică şi de gaz din municipiu, din rândul instituţiilor publice, este Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila • facturile anuale la curent electric şi gaz ale acestei entităţi se ridică la aproape 3 milioane lei • şi transportul de călători este un mare consumator de energie: 2.046,71 MWh - curent electric şi peste 1.334 tone de combustibil (puţin peste 1.200 to fiind numai motorina) • de departe însă, abonaţii casnici cumulează cele mai mari cantităţi de energie (curent electric şi gaze naturale) consumate pe parcursul unui an, peste 733.000 MWh
De pe urma modernizării iluminatului public, municipalitatea a economisit, numai anul trecut, echivalentul consumului de energie electrică a unui întreg cartier de blocuri! De exemplu, dacă în 2016, cantitatea facturată pentru iluminat era de aproape 6.260 MWh, după montarea becurilor LED s-a redus la 5.146 MWh, ceea ce tradus în lei a însemnat o reducere cu aproximativ 0,55 milioane lei (inclusiv TVA). Interesant de punctat este faptul că cel mai mare consumator de energie electrică din oraş din rândul instituţiilor publice este, aşa cum era de aşteptat, Spitalul Judeţean de Urgenţă, urmat de reţeaua de unităţi de învăţământ, iar pe locul III este Teatrul Maria Filotti. Împreună cei trei cumulează undeva la 64% din cantitatea totală de energie consumată într-un an de clădirile publice din municipiu. Spitalul Judeţean este, de altfel, şi cel mai mare consumator de gaz, la mare distanţă în urma sa fiind Spitalul de Psihiatrie, Seroplant şi CUP Dunărea.
Montarea iluminatoarelor stradale cu Led a adus economii la buget
Municipalitatea economiseşte anual echivalentul consumului unui întreg cartier de blocuri, rezultă dintr-un studiu realizat de un expert în domeniul serviciilor de management energetic, mai precis firma clujeană “Servelect”. Aceasta a realizat un bilanţ anual pentru 2016 şi 2017 pentru a reliefa impactul pozitiv ca urmare a modernizării serviciului de iluminat public din oraşul nostru, în cadrul contractului de delegare a gestiunii acestui serviciu public către “Luxten”, pe o perioadă de 10 ani. După cum vă amintiţi, modernizarea iluminatului stradal rutier şi pietonal a constat, printre altele, în înlocuirea vechilor corpuri de iluminat (cu vapori de sodiu) cu altele noi de tip LED. Pe parcursul anului 2017 s-au montat puţin peste 8.300 de astfel de corpuri de iluminat moderne din estimatul total de circa 12.700 de bucăţi prevăzut în contract. Cum s-a tradus asta în bugetul municipalităţii? În primul rând a însemnat o economie importantă la consumul de energie electrică pentru iluminatul stradal şi, ca atare, şi la valoarea lunară a facturilor emise de furnizorul de electricitate. Studiul celor de la “Servelect” arată că dacă în 2016, înainte de demararea operaţiunii de înlocuire a becurilor stradale, consumul de energie era de 6.255 MWh (mai precis 6.255.407 kWh), în 2017 acesta s-a redus cu 1.109,13 MWh ajungând la 5.146,3 MWh. Tradus în lei, de la o factură totală anual de circa 3,047 milioane lei, s-a ajuns anul trecut la aproape 2,5 milioane lei, aşadar o economie de circa 0,55 milioane lei, cu menţiunea că sumele includ TVA.
De altfel, investiţia în modernizarea iluminatului public i-a adus Brăilei, la finalul lui 2017, trofeul de excelenţă acordat de Asociaţia Municipiilor din România (AMR). Un juriu format din specialişti în domeniu a decis că sistemul de iluminat stradal din municipiul Brăila este cel mai performant din ţară. Trofeul a fost ridicat de primarul Marian Dragomir, care în discursul de mulţumire a spus că sistemul pe bază de led-uri implementat la Brăila, pe lângă faptul că are un impact scăzut asupra mediului, ajută Primăria să facă economii importante la buget. În cadrul galei AMR s-au acordat trofee de excelenţă pentru mai multe domenii de activitate. Brăila a candidat la trei categorii: excelenţă în iluminat stradal, excelenţă în educaţie şi excelenţă în susţinerea şi promovarea antreprenorilor. La final, din 109 municipii participante, doar 10 au primit premii de excelenţă, iar Brăila a triumfat la capitolul “iluminat public”.
Spitalul Judeţean, cel mai mare consumator de curent: facturi anuale însumând aproape 1,4 milioane lei
Revenind la studiul “Servelect”, acesta arată la nivelul municipiului şi cât consumă cele mai importante instituţii şi clădiri publice din aria de competenţă a Primăriei Brăila şi nu numai. Structurat pe 3 mari capitole, energie electrică, gaze naturale, consum combustibili, datele relevă cine sunt cei mai mari consumatori de energie din municipiu.
Dacă discutăm de factura la curent electric, de exemplu, de departe cel mai mare consumator este Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, care în 2017 a plătit facturi însumând 1,357 milioane lei pentru o cantitate de 3.121,8 MWh. Pe locul II în acest clasament este reţeaua de unităţi şcolare din municipiu, care a consumat o cantitate de aproape 1.619,3 MWh pentru care a plătit pe tot anul trecut circa 1,07 milioane lei. În fine, pe locul III s-a poziţionat Teatrul “Maria Filotti” cu 826,9 MWh şi facturi de 0,12 milioane lei. De asemenea, mari consumatori de energie mai sunt şi CUP Dunărea (478,7 MWh - 30.836,8 lei), precum şi Patinoarul artificial acoperit (455,5 MWh - 245.315 lei).
Per total, toate cele 26 de instituţii şi grupuri de clădiri luate în calcul de studiul citat indică un consum total de 8.693,9 MWh însemnând facturi în valoare de 4,078 milioane lei, inclusiv TVA.
Discutând despre consumul de gaz metan, combustibil folosit pentru încălzirea clădirilor publice dar şi pentru prepararea apei calde, cel mai mare consumator este tot Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, căruia furnizorul local i-a facturat o cantitate totală de 10.469,1 MWh cu suma de 1,59 milioane lei. Pe locul secund se află întreg Palatul Administrativ, care are un consum anual de 2.710,9 MWh (valoarea totală a facturilor din 2017 a fost de 0,439 milioane lei), în timp ce pe locul III apare Spitalul de Psihiatrie “Sf. Pantelimon”, care a înregistrat anul trecut un consum de 2.581,6 MWh, în valoare de 0,332 milioane lei. De asemenea, consumuri mari au înregistrat şi CUP Dunărea şi Seroplant cu aproximativ 2.400 MWh fiecare, Centrul de Asistenţă Paleativă “Sf. Maria” - 986,6 MWh, sediile Primăriei Brăila - 542,8 MWh, Bazinul de înot acoperit - 796,2 MWh, precum şi Direcţia de Asistenţă Socială Brăila - 544 mWh.
Una peste alta, instituţiile luate în calcul au consumat anul trecut gaz metan în cantitate totală de 47.465 MWh în valoare de 7,77 milioane lei, inclusiv TVA.
Ar mai fi de adăugat că în ce priveşte consumul de combustibil (motorină - aproape 1,7 milioane litri, benzină - 0,04 milioane litri şi propan gaz plus GPL - 0,24 milioane litri) pentru parcurile auto ale entităţilor prinse în studiu, acesta se ridică la 7,13 milioane lei, în perioada analizată. Aşadar, instituţiile vizate au plătit în total, anul trecut, către furnizorii de energie electrică, gaz metan şi combustibili puţin peste 19,16 milioane lei.
Abonaţii casnici, cei mai mari consumatori de energie
În studiul “Servelect” se precizează că în anul de referinţă consumul total de energie electrică pentru Brăila a fost de 60.851,8 MWh din care mai mult de jumătate, 37.931 MWh, a fost numai consumul populaţiei, adică al abonaţilor casnici, restul fiind consumul instituţiilor publice din municipiu: iluminat public - 5.146,3 MWh, sector terţiar (creşe, grădiniţe, şcoli, spitale, alte clădiri publice etc) - 3.568,2 MWh, alimentare cu apă - 12.159,6 MWh, transport de călători - 2.046,7 MWh.
Acelaşi bilanţ însă, pentru capitolul gaz metan arată că în total, pe anul 2017, consumul a fost de 742.594 MWh, din care mai bine de 90% a fost numai consumul populaţiei, adică al abonaţilor casnici (695.129 MWh).
Discutând despre carburanţi, din totalul de 1.647,11 tone de motorină, 1.212,11 tone s-au consumat pentru transportul local de călători (435 tone pentru serviciul public de salubrizare). Raportul transport public/serviciu de salubritate se răstoarnă dacă ne uităm la consumul de benzină: din cele 16,24 tone de benzină doar 5,24 tone au revenit transportului şi 11 tone pentru salubritate. În fine, la capitolul GPL întreaga cantitate de 117,2 tone se regăseşte în consumul pentru prestarea serviciului de transport public de călători.
Contre la CLM pe anveloparea blocurilor
Pe tema creşterii eficienţei energetice la nivel local prin termoizolarea blocurilor s-a discutat şi la cea mai recentă şedinţă ordinară a CLM Brăila. Consilierul municipal PNL Sorin Ioniţă a ridicat problema că deşi tabăra liberală a venit la dezbaterile pe proiectul de buget 2018 cu o propunere privind anveloparea blocurilor din Brăila, aceasta nu a fost acceptată de PSD-işti. Ioniţă a cerut lămuriri de la primarul Marian Dragomir privind numărul de proiecte executate de Primărie în parteneriat cu asociaţiile de locatari de la începutul anului şi până în prezent, având în vedere faptul că PSD-iştii au anunţat că vor proceda în acest mod atunci când au respins amendamentul liberalilor.
“Direcţia de Strategii a transmis către toate asociaţiile interesate toată procedura şi documentaţia necesare accesării fondurilor europene pentru eficienţa energetică la blocuri. Din păcate, anumiţi cetăţeni preferă să realizeze anveloparea propriului apartament la un cost foarte redus, eventual fără documente, în comparaţie cu realizarea unei anvelopări integrate, a întregului bloc, a spaţiilor comune, a schimbării întregii tâmplării, cu factură, cu TVA, cu profit pentru societatea respectivă, cu autorizaţie de construcţie, cu avize, deci lucruri care generează la final o notă de plată mult mai mare. Şi atunci, unii cetăţeni refuză să îşi dea acceptul - pentru că vorbim de unanimitate -, în vederea realizării anvelopării integrate a blocului. Primăria Municipiului Brăila, rămâne în continuare deschisă la a realiza astfel de programe de finanţare europeană pentru blocurile din Municipiul Brăila, cu acordul asociaţiilor de proprietari, în formula legală prevăzută de legislaţia actuală”, a conchis Dragomir.
